Pronunţie şi aşezarea geografică) ediţia a doua revizuită Şi adăugită andrei c. Indrieş (Coordonator) andrei a. Indrieş robert a. Indrieş

Askeaton. (eschităn). Loct. în VSV Irlandei, la ENE de oraşul Tarbert, la estuarul fluviului Shannon. Askeia

Download 1.54 Mb. Page 28/32 Date 20.05.2017 Size 1.54 Mb. #18657

Askeaton. (eschităn). Loct. în VSV Irlandei, la ENE de oraşul Tarbert, la estuarul fluviului Shannon. Askeia. Loct. în partea central-estică a ins. Cipru, la E de Nicosia. Askelon (Ashquelon, Ashqelon). Loct. în V Israelului, pe ţărmul Mării Mediterane, la S de Tel Aviv. Asker. Loct. în SE Norvegiei, la SV de Oslo. Askersund. Loct. în Suedia, pe ţărmul NV al lacului Vättern şi la SV de Örebro. Askham. (ascăm). Loct. în NNV Rep. Africa de Sud, pe râul Kuruman, la graniţa cu Botswana. Askim. Loct. în SE Norvegiei, pe râul Øleren, la SE de Oslo. Askino. Loct. în Rusia, la poalele V ale Munţilor Ural, la SV de Ekaterinburg. Askio. Vârf (2 111 m) în Munţii Verno din NV Greciei. Askira. Loct. în NE Nigeriei, la NV de oraşul Mubi. Askival. (eschevo). Vârf (812 m) în ins. Rum (Hebride-Marea Britanie). Askiz. Loct. în S Siberiei (Rusia), la SV de oraşul Abakan. Askja. (aschia). Vulcan în Islanda centrală (1 510 m altitudine). Asklipeio. Loct. în ESE ins. Rodos (Grecia). Askø. (eschiu). Ins. daneză situată la N de ins. Lelland. Askøy. (ascoi). Ins. în SV Norvegiei, la N de fiordul Sogne. Askrike. Fiord la NE de capitala Suediei, Stockholm. Askrova. Ins. în V Norvegiei, la N de fjordul Sogne. Askvoll. Loct. în Norvegia, la N de fiordul Sogne. Asl. Loct. în V pen. Sinai (Egipt), la Golful Suez. Aslan-Dash. (aslan daş). Loct. situată în N Siriei, la graniţa cu Turcia, la NE de Alep. Aşlāndūz. (aşlaanduuz). Loct. în N Iranului, la graniţa cu Azerbaidjan. Ašlyk. (aşlic). Râu în V Siberiei (Rusia), afluent al râului Vagaj. Asmar. Loct. în Afganistan, pe râul Kunar, la graniţa cu Pakistan. Asmara (Asmera). Oraş, capitală a Eritreei. Are aproape 300 000 loc. Asnaes (Asnæs). Loct. în Danemarca, în ins. Sjaeland, la V de Copenhaga. Asnæs. 1. v. Asnaes. 2. Cap în NV ins. Sjælland (Danemarca). Asnam. v. Ech-Cheliff. Asnen. Lac (150 kmp) şi râu în S Suediei. Åsnen. (osnen). Lac în S Suediei, la S de oraşul Växjö. Åsnes. (osnes). Loct. în SE Norvegiei, pe Glomma, la NE de Oslo. Asnieres. (asnier). Cartier în Paris (Franţa). Aso. Râu în NE Italiei, cu vărsare în Marea Adriatică, la SE de Ancona. Asoenangka. Loct. în NNE Braziliei, la graniţa cu Surinam. Asoguez. (asoghez). Loct. în Ecuador, la NE de oraşul Cuenca. Aso-Kuju. (aso cugiu). Parc Naţional în ins. Kyushu (Japonia). Asola. Loct. în Italia, la SV de Verona şi la VNV de Mantova. Asolo. Loct. în NE Italiei, pe râul Brenta, la NV de Venezia (Veneţia). Asopia. Loct. în SE Greciei continentale, la SE de oraşul Thiva (Teba). Asopos. Râu în SE Greciei continentale, cu vărsare în Golful Eubeea. Asosa. Loct. în Etiopia, la NV de Addis Abeba, la graniţa cu Sudan. Āsosa. (aasosa). Loct. în V Etiopiei, la graniţa cu Sudan. Aso San. Vulcan în centrul insulei Honshu (Japonia), la NE de Kumamoto. Altitudinea sa este de 1 592 m. Asoteriba. Loct. în NE Sudanului, pe ţărmul Mării Roşii, la SV de Port Sudan. Ásotthalom. (aşot holom). Loct. în SE Ungariei (Csongrád), la SV de Szeged. Aspach. (azpah). Loct. în Austria, la NE de Salzburg. Aspang. (aşpan). Loct. în E Austriei, pe râul Pitten (afluent al râului Laita), la SV de Viena. Aspang-Markt. (aşpang marct). Loct. în E Austriei, la SV de Edlitz. Aspara. Loct. în SE Kazahstanului, la NE de oraşul Taraz. Asparuhovo (Asparukhovo). Loct. în E Bulgariei, pe Luda Kamcija, la SV de Varna si la NV de Burgas. Asparukhovo. v. Asparuhovo. Aspatria. (aspetria). Loct. în NV Angliei (Marea Britanie), la SV de oraşul Carlisle. Aspe. Loct. în ESE Spaniei, la V de Alicante. Aspeå. (aspeo). Loct. în E Suediei, la NV de Örnsköldsvik. Aspen. (espen). Loct. în S.U.A. (Colorado), la SV de Denver. Aspendale. (aspendel). Loct. în SE Australiei, la SE de Melbourne, pe ţărmul golfului Port Phillip. Aspermont. (espermănt). Loct. în S.U.A. (Texas), la SE de oraşul Lubbock. Aspern. (azpern). Loct. în E Austriei, astăzi cartier al Vienei. Aspet. (aspe). Loct. în SSV Franţei, la SV de Toulouse, aproape de graniţa cu Spania. As Pontes de García Rodríguez. (as pontes de garsia rodrighez). Loct. în NV Spaniei, la SE de oraşul Ferrol. Aspres-sur-Buech (Aspres-sur-Buëch). (asprî siur bueş). Loct. în SE Franţei, pe râul Buech (afluent al lui Durance iar acesta al Ronului), la SSE de Grenoble. Aspres-sur-Buëch. v. Aspres-sur-Buech. Aspromonte. 1. Culme muntoasă (1 956 m), în E Italiei, în S Munţilor Apenini, la E de str. Messina. 2. Parc Naţional aflat în Munţii Aspromonte. Aspropotamos. Cel mai mare fluviu al Greciei, în lungime de 220 km. Izvorăşte din Munţii Pindului şi se varsă în Golful Patras (Marea Ionică). Se mai numeşte Achelóos. Asprovalta. Loct. în N Greciei continentale, la Marea Traciei (Golful Orfanou), la N de oraşul Stavros. Aspuden. Cartier al capitalei Suediei, Stockholm. Aspur. Loct. în India, la NE de Ahmadabad. Asquith. (escos). Loct. situată în Canada (Saskatchewan), la V de Saskatoon. Asralt hajrhan. (asralt hairan). Vârf (2 751 m) în NE Mongoliei, la NE de Ulan Bator. Assa. 1. Râu în Italia, afluent al râului Guá. 2. Loct. în S Marocului, la SSE de oraşul Agadir. As Sa׳an. Loct. în Siria, la ENE de oraşul Hamāh. Assab. Loct. în Eritreea (minerit-cărbuni), în NE statului. Assaba. Reg. adm. în S Mauritaniei, cu centrul la Kiffa. Aş Şabāhīyah. (aş şabaahii iah). Loct. în E Kuwaitului, pe ţărmul Golfului Arabiei, la S de Al Kuwayt. As-Sabiya. (as sabii ia). Loct. în SV Arabiei Saudite, la SSE de Abha şi la SV de Zahran. As Sabkhah. (as sabcah). Loct. în Siria, pe Eufrat, la SE de oraşul Ar Raqqah. Assad. Lac în Siria (în partea central-nordică a ţării). As-Safa. Loct. în NE Arabiei Saudite, la SV de loct. Wafra. Aş Şafāwī. (aş şafaauii). Loct. în N Iordaniei, la NE de loct. Al Qaryatayri. As Saffānīyah. (al safaanii iah). Loct. în NE Arabiei Saudite, pe ţărmul Golfului Arabiei, aproape de graniţa cu Kuwait. Aş Şāfī. (aş şaafii). Loct. în V Iordaniei, la S de Marea Moartă, la graniţa cu Israel. Aş Safīrah. (aş safiirah). Loct. în NV Siriei, la SE de Alep. Aş Saghīrah. (aş şaghiirah). Loct. în Siria, la SE de Damasc. Assal. Lac în Etiopia, pe râul Avas, aproape de graniţa cu Djibuti. As-Salata. Loct. în SV Omanului, pe ţărmul Mării Arabice, la V de loct. Marbat. Assale. 1. Loct. în NE Etiopiei, pe ţărmul SV al lacului cu acelaşi nume. 2. Lac în NE Etiopiei, aproape de graniţa cu Eritreea. As Sālīhī. (as saaliihii). Loct. în NV Iordaniei, la SE de oraşul Al Mafraq. Aş Şālihīyah. (aş şaalihii iah). Loct. în Siria, pe Eufrat, la SE de oraşul Dayr az Zawr. As-Salman. Loct. în SSV Irakului, la SV de An-Nasiriya. As Salţ. Loct. în NV Siriei, la NV de Amman. Assam. Stat în E Indiei. Suprafaţa este de 78,4 mii kmp, şi circa 20 milioane loc. Centrul administrativ este Dispur. Assamakka. Loct. în NV Nigerului, la graniţa cu Algeria, la NV de oraşul Agadez. As Samāwah. (as samaauah). Oraş în Irak, pe Eufrat, la NV de An Nāşirīyah. As Samrā׳. (as samraa). Loct. în NV Iordaniei, la NE de Amman. Aş Şanām. (aş şanaam). Deşert în SSE Arabiei Saudite. Assan. Ins. în Indonezia, la NV de Ins. Karimun Besar, la str. Malacca. Assaq. Râu intermittent în V Saharei Occidentale, cu pătrundere în Atlantic la S de loct. Boujdour. As Saquia al Hamra. Râu intermittent în N Saharei Occidentale. As Sarīr. (as sariir). Râu de tip ued în ENE Libiei. Assateague Island. (esatig ailend). Ins. a S.U.A. aflată la E de pen. Delmarva. Assateague Island National Seashore. (esatig alien neşional sisor). Parc Naţional în ins. Assateague Island (S.U.A.). As Sawādah. (as sauaadah). Reg. naturală în centrul Arabiei Saudite, la SV de capitală. As-Sawra. (as saura). Loct. în NV Arabiei Saudite, pe ţărmul Mării Roşii. Aş Şawrah. (aş şaurah). Loct. în NV Arabiei Saudite, la NV de Medina. Asse. (as). 1. Loct. în Belgia, la NV de Bruxelles. 2. Râu în SE Franţei, afluent al râului Durance. Assel. (asil). Loct. în NNV Germaniei, pe stânga Elbei, la NV de Hamburg. Assemini. (aseminii). Loct. în S ins. Sardinia (Italia), la NV de oraşul Cagliari. Assen. (asăn). Oraş în Olanda (Drenthe), în N ţării. Assenede. Loct. în NNV Belgiei, la graniţa cu Olanda, la E de oraşul Brugge (Bruges). Assens. 1. Loct. în ENE pen. Iutlanda (Danemarca), la SE de oraşul Ålborg. 2. Loct. în V insulei Fyn (Fionia) din Danemarca, pe ţărmul strâmtorii Beltului Mic, la SV de Odense. Assentoft. Loct. în E pen. Iutlanda (Danemarca), la SE de oraşul Randers. Assergi. (asergii). Loct. în E pen. Italice, la NE de oraşul ĽAquila. Assesse. (ases). Loct. în Belgia, la SE de Namur. As-Sichr. (as sicrî). Oază în SSV Irakului, aproape de graniţa cu Arabia Saudită. As Sidrah. Loct. în N Libiei, pe ţărmul Golfului Sirta, la ESE de oraşul Surt. As Sijn. (as sigi nî). Loct. în SSV Siriei, la NV de oraşul As Suwaydā. Assiniboia. (asiniboia). Loct. în SSV Canadei (Saskatchewan), la SV de Regina. Assiniboine. (asiniboin). 1. Vârf (3 618 m) în SV Canadei, în Munţii Stâncoşi, la V de Calgary. 2. Râu în S Canadei, afluent al râului Red River (S.U.A.), la V de Winnipeg. Assiros. Loct. în N Greciei, la N de Salonic. Assis. Oraş în Brazilia, la SV de Araquara. Assis Chateaubriand. (asis şatobriendii). Loct. în V Braziliei, la NE de oraşul Toledo. Assisi. (asisii). Loct. în centrul Italiei, la E de Perugia. Assling. Loct. în SE Germaniei, la SE de München. Asso. Loct. italiană, între lacurile Como şi Lecco, în NV Italiei. Assomada. Loct. în V ins. São Tiago (statul Capul Verde). Assoro. Loct. în partea central-estică a ins. Sicilia (Italia), la NE de oraşul Enna. Assos. Oraş-ruină în Turcia, în NV ţării, la Marea Egee. Assuan (Aswan, Aswân). Oraş în Egipt, pe dreapta Nilului. Are circa 200 000 loc. Numele vechi a fost Syene. Aş Şubayhīyah. (aş şubaihii iah). Loct. în S Kuwaitului. As Sukhnah. 1. Loct. în Iordania, la NV de oraşul Az Zarqā. 2. Loct. în Siria, la VSV de oraşul Dayr az Zawr. Aş Şulaybīyah. (aş şulaibii iah). Loct. în E Kuwaitului, la V de Al Kuwayt. As Sulaymānīyah. (as sulaimaanii iah). Oraş în NE Irakului, la E de oraşul Kirkuk. As Sulaymī. (as sulaimii). Loct. în Arabia Saudită, la V de oraşul Buraydah. As Sulayyil. (as sulai iil). Loct. în partea central-sudică a Arabiei Saudite, la S de Deşertul Nafud. As Sulţān. (as sulţaan). Loct. în N Libiei, la Golful Sirta, la SE de oraşul Surt. As Summan. Deşert în NE Arabiei Saudite, la NE de capitala ţării. Aş Şummān. (aş şumaan). Reg. naturală în SE Arabiei Saudite. Assumption. (asampşiăn). Ins. în arhipelagul Seychelles (Oceanul Indian). Assunden. Lac în SE Suediei, la SE de Linköping. Assur. Oraş-ruină în N Irakului, pe Tigru (la S de Mosul). Aş Şuwar. (aş şuar). Loct. în ENE Siriei, pe râul Nahr al Khabur, la NE de oraşul Dayr az Zawr. As Suwaydā׳. (as suaidaa). 1. Oraş în SSV Siriei, la ENE de oraşul Dar׳ā. 2. Reg. adm. în S Siriei, cu centrul în oraşul omonim. As Suwayq. (as suaic). Loct. în ENE Omanului, pe ţărmul Golfului Oman. As Suways. (as suais). Reg. adm. în Egipt, în V pen. Sinai, cu centrul la Suez (El Suweis). Astaffort. (astafoo). Loct. în SSV Franţei, pe râul Gers, la SSE de oraşul Agen. Astahovka. Loct. în S Rusiei, la ESE de Lugansk. Astakida. Ins. a Greciei situată la NV de ins. Karpathos. Astakos. Loct. în SV Greciei continentale, la Marea Ionică, la SV de loct. Angelokastro. Astana. Oraş în Kazahstan, pe râul Ishim, la NV de Karaganda. Este capitală de stat. Āstārā. (aastaaraa). Loct. în NV Iranului, pe ţărmul Mării Caspice, la graniţa cu Azerbaidjan. Astarac. Reg. naturală în SV Franţei, de-a lungul văii Arros. Asten. 1. (aztin). Loct. în Austria, la SE de oraşul Linz. 2. (asten). Loct. în SE Olandei, la ESE de Eindhoven. Asterlagen. (azterlaghen). Loct. în Germania, în Ruhr, la SV de Duisburg. Astholmsudde. Ins. suedeză în Golful Botnic, aflată la E de oraşul Sundsvall. Asti. (astii). 1. Loct. în V Italiei continentale (la E de Torino). 2. Reg. adm. în V Italiei, partea continentală, cu centrul la Asti. Astica. Loct. în NV Argentinei, la NE de oraşul San Juan. Astillero. (astii iero). Loct. în SE Perului, aproape de graniţa cu Bolivia. Astipálea (Astypalaia). Ins. în arhipelagul Ciclade-Grecia (Marea Egee). Astola (Astola Island). Ins. (Pakistan) situată în Marea Arabică, la SV de loct. şi capul Omara. Astola Island. v. Astola. Astor. Loct. în NV Indiei, la N de Srinagar. Astorga. 1. Loct. în Brazilia, la V de oraşul Londrina. 2. Loct. în NV Spaniei, pe râul Órbigo, la SV de León. Astoria. (astoria). Oraş în NV S.U.A. (Oregon), la NV de Portland. Åstorp. (ostorp). Loct. în SV Suediei, la NE de Hälsinborg. Astove. (astov). Ins. din arhipelagul Seychelles (Oceanul Indian). Astra. Loct. în SE Argentinei, pe ţărmul golfului St. George, la N de Comodoro Rivadavia. Astrahan. Oraş în S Federaţiei Ruse, port fluvio-maritim în delta Volgăi. Are peste 510 000 loc. Astrahanskaja Oblast. (astrahanscaia oblast). Reg. adm. în Rusia, în zona deltei fluviului Volga, cu centrul la Astrahan. Astrakhanka. Loct. în Kazahstan, la NV de Astana, pe râul Ishim. Astravyets. Loct. situată în NV Belarusiei, la graniţa cu Lituania. Astrolabe. Golf la E de ins. Noua Guinee, între Papua-Noua Guinee şi ins. Noua Britannia (Papua-Noua Guinee). Astros. Loct. în E pen. Peloponez (Grecia), spre Golful Argolidei. Astryna. Loct. în V Belarusiei, la ENE de oraşul Hrodna. Astudillo. (astudii io). Loct. în NNV Spaniei, la NE de oraşul Palencia. Astujeaggi Naturreservat. (astu ioghii natur rezervat). Parc Naţional în NE Norvegiei, la graniţa cu Suedia. Asturias. v. Asturii. Asturii (Asturias, Asturia). Regiune autonomă în N Spaniei, la Golful Biscaya. Suprafaţa este de 10,6 mii kmp iar populaţia depăşeşte 1,1 milioane loc. Centrul administrativ este Oviedo. Astyel. Loct. în SV Ucrainei, la SV de Beregovo. Astypálaia. 1. v. Astipálea. 2. Loct. în ins. cu acelaşi nume (Grecia). 3. Ins. (v. Astipálea). Asuaju de Sus. Com. în jud. Maramureş cu aproape 2 000 loc. Satele componente: Asuaju de Jos, Asuaju de Sus (centrul). Asubulak. Loct. în E Kazahstanului, la SE de oraşul Ust׳-Kamenogorsk. Asuka. Staţiune de cercetări în Antarctica (aparţine de Japonia), în N continentului. Asunción. (asunsion). 1. Capitala statului Paraguay, port pe Paraguay la confluenţa cu Pilcomayo. Are circa 800 000 loc. 2. Ins. din grupul Mariane-S.U.A. (Pacific). 3. Loct. în SE statului Peru, la NE de Cuzco. Asunción Ixtaltepec. (asunsion icstaltepec). Loct. în SE Mexicului, la NV de oraşul Juchitlán. Asunción Nochixtlán. (asunsion nocistlan). Loct. în SE Mexicului, la NV de Oaxaca. Åsunden. (osunden). Lac în SE Suediei, la SE de Linköping. Asuni. (asunii). Loct. în centrul ins. Sardinia (Italia), la SE de oraşul Oristano. Ásványráró. (aşvani raro). Loct. în NV Ungariei (Győr-Moson-Sopron), pe Dunăre, la NV de Győr. Asvestopetra. Loct. situată în NV Greciei continentale, la NV de oraşul Kozani. Asvyeya. Loct. în N Belarusiei, la graniţa cu Rusia europeană. Aswa. (asua). Râu în Uganda, afluent al Nilului. Aswan (Aswân). (asuan). v. Assuan. Aswân. v. Assuan. Assynt. (esint). Lac în NV Scoţiei (Marea Britanie), la E de Golful Enard. Asyut (Asyût). (asiut). Oraş în centrul Egiptului, port pe Nil. Populaţia numără circa 300 000 loc. Vechiul nume este Lycopolis. Asyût. v. Asyut. Aszaló. (osolo). Loct. în Ungaria (Borsod-Abaúj-Zemplén), la NE de Miskolc. Aszal-völgy-csatorna. (osol veolgi ciotorno). Canal în V Székesfehérvár-ului (Ungaria). Ászár. (asar). Loct. în N Ungariei (Komárom-Esztergom), la SV de Tatabánya şi la SE de Győr. Aszód. (osod). Loct. în Ungaria (Pest), la NE de Budapesta. Aszófö. (osofeo). Loct. în Ungaria (Veszprém), pe ţărmul V al lacului Balaton, la SV de Balatonfüred, în dreptul peninsulei Tihany. Aßlar. (asla). Loct. în Germania, la SE de oraşul Siegen. Aşchileu. Com. în jud. Cluj, cu circa 2 000 loc. Reşedinţa comunei este Aşchileu Mare. Satele componente: Aşchileu Mare, Aşchileu Mic, Cristorel, Dorna, Fodora. Aşhabad. Capitala Turkmeniei situată într-o oază, la poalele Munţilor Kopetdag. Peste 400 000 loc. Vechiul nume a fost Poltoraţk. Aşkale. Loct. în NE Turciei asiatice, pe râul Firat, la V de oraşul Erzurum. Aş Şahra al Gharblyah (Deşertul Vestic). (aş şahra al garbliah). Deşert în V Egiptului. Aş Şahra ash Sharqlyah (Deşertul Estic). (aş şahra aş şarcliah). Deşert în E Egiptului. Aştileu. Com. în jud. Bihor, pe Crişul Repede, cu circa 4 300 loc. Satele componente sunt: Aştileu, Călăţea, Chistag, Peştere. Ata. Ins. din arhipelagul Tonga (Pacific). Áta. (ato). Loct. în SSV Ungariei (Baranya), la SE de Pécs. Atab. Loct. în SSE Yemenului, pe ţărmul Oceanului Indian, la NE de loct. Tanum. Atabapo. (atavapo). Râu situat la graniţa Columbia-Venezuela, subafluent al fluviului Orinoco. Atacama. 1. Puna de Atacama. Deşert în N statului Chile, la 3 200 m altitudine medie, între Cordiliera Coastelor şi Anzii Centrali, de-a lungul Oceanului Pacific, pe circa 1 000 km lungime. 2. Fosă oceanică în Pacific, în lungul coastei chiliene. Lungimea este de circa 1 500 km. Adâncimea maximă ajunge la 8 050 m. 3. Lac în NE statului Chile, la E de oraşul Antofagasta, în deşertul cu acelaşi nume (Atacama). Atacames. (atacamis). Loct. în NV Ecuadorului, pe ţărmul Pacificului, la NV de Quito. Ataco. Loct. în Columbia, la SV de Bogota. Atafu. Ins. în Arhipelagul Tokelau sau Uniunii (Noua Zeelandă), din Pacific. Atakor. Vârf în Munţii Hoggar din Algeria. Atakora. Râu în NV Beninului. Atakpamé. Loct. în partea central-sudică a statului Togo, la V de lacul de acum. Nangbéto. Atalaia. Oraş în E Braziliei, la NV de Maceió şi la SV de Recife. Atalaia do Norte. (atalaia du norcii). Loct. în VNV Braziliei, la graniţa cu Peru, la SV de oraşul Tabatinga. Atalanti. v. Atalánti. Atalánti (Atalanti). (atalantii). 1. Loct. în E Greciei, la SE de Lamía şi la NV de Chatkís, aproape de ţărmul golfului Évvia. 2. Ins. în golful Atena, la SV de capitala Greciei. Atalaya. (atalaia). 1. Loct. în NE Argentinei, pe ţărmul estuarului Rio de La Plata, la SE de Buenos Aires. 2. Loct. în Panama, la SV de oraşul Santiago. 3. Loct în SE statului Peru, la NE de oraşul Cuzco. 4. Loct. în partea central-sudică a Perului, pe Ucayali. Ataléia. Loct. în E Braziliei, la SE de oraşul Teófilo Otoni. Atambua. Loct. în N insulei Timor (Indonezia). Atami. (atamii). Loct. în Japonia, în ins. Honshu, la Golful Tokyo. Atamisqui. (atamischii). Loct. în NV Argentinei, pe râul Dulce, la SE de oraşul Santiago del Estero. Atangmik. Loct. în SV Groenlandei, pe ţărmul strâmtorii Davis, la NV de Godthåb. Átány. (atani). Loct. în Ungaria (Heves), la NE de Heves. Atapupu. Loct. în N ins. Timor (Indonezia), pe ţărm. ׳Ataq. Loct. în Yemen, aproximativ în partea centrală a ţării. Ataqa. (ataca). Munte (642 m) în NE Egiptului, aproape de Canalul Suez, la V de oraşul Suez. Directory: wp-content -> uploads -> 2012 2012 -> The Case Against the nypd’s Quota-Driven ‘Broken Windows’ Policing What Is It? 2012 -> Aa and na members Dying from Tobacco 2012 -> [Baby Crying] 01: 04 [Ching 2012 -> Unit Name / Nom de l’unité uic / ciu dates 2012 -> What We Owe Jehovah’s Witnesses 2012 -> Oceans Challenge Badge 2012 -> Canadian cycling olympians 2012 -> Greg landry, june olkowski and tom lysiak 2012 -> William goldman 2012 -> Does translocation and restocking confer any benefit to the European eel population? A review Download 1.54 Mb. Share with your friends: