Pronunţie şi aşezarea geografică) ediţia a doua revizuită Şi adăugită andrei c. Indrieş (Coordonator) andrei a. Indrieş robert a. Indrieş

Aua. Ins. (Papua-Noua Guinee), în Oceanul Pacific, la N de ins. Noua Guinee. Auadi

Download 1.54 Mb. Page 30/32 Date 20.05.2017 Size 1.54 Mb. #18657

Aua. Ins. (Papua-Noua Guinee), în Oceanul Pacific, la N de ins. Noua Guinee. Auadi. (uadii). Oază în SE Saharei Occidentale, la graniţa cu Mauritania. Auas. Munţi şi vârf (2 484 m) în Namibia (Africa). Auati-Paraná. (auaci parana). Râu în Brazilia, afluent al Amazonului. Aub. Loct. în partea central-sudică a Germaniei, la SE de Würzburg. Aubagne. (obani). Loct. în SE Franţei, la SE de Marseille. Aubarede Point. Cap în ENE ins. Luzon (Filipine). Aube (Aubé). 1. v. Aubé (1). 2. v. Aubé (2). Aubé (Aube). (obe, ob). 1. Departament în NE Franţei, cu centrul la Troyes. 2. Râu (248 km) în Franţa, afluent al fluviului Seine (Sena). Aubel. (obel). Loct. în ENE Belgiei, la NE de Liège. Aubenas. (obena). Loct. în SSE Franţei, la SE de oraşul Le Puy. Aubenton. (obento). Loct. în NE Franţei, la NV de oraşul Charleville Méziéres. Auberive. (oberir). Loct. în E Franţei, la N de oraşul Dijon. Aubérive. (obierir). Loct. în Franţa, la N de oraşul Châlons-en-Champagne. Aubervilliers. (obervilie). Cartier al Parisului (Franţa). Aubeterre-sur-Dronne. (obeter siur dron). Loct. în V Franţei, la NV de oraşul Périgueux. Aubière. (obier). Loct. în Franţa, la NE de oraşul Clermont-Ferrand. Aubiet. (obie). Loct. în SSV Franţei, la VNV de Toulouse. Aubigny. (obinii). Loct. în V Franţei, la S de oraşul La Roche-sur-Yon. Aubigny-en-Artois. (obinii ăn artoa). Loct. în NE Franţei, la SV de Lille. Aubigny-sur-Nère. (obinii siur ner). Loct. în Franţa, la SE de oraşul Orléans. Aubin. (oben). Loct. în partea central-sudică a Franţei, la SV de oraşul Aurillac. Aubing. Cartier în München (Germania). Aubonne. (obon). Loct. în SV Elveţiei, la V de lacul Geneva. Auboué. (obue). Loct. în Franţa, la NV de Metz. Aubrac. (obra). 1. Munte (1 469 m) în Masivul Central Francez. 2. Reg. naturală în ESE Franţei. Aubry Lake. (obrii leic). Lac în NV Canadei, la NV de Marele Lac al Urşilor. Auburn. (obărn). 1. Loct. în S.U.A. (Alabama), la VNV de Columbus. 2. Loct. în S.U.A. (California), la NE de Sacramento. 3. Loct. în S.U.A. (Indiana), la NE de Fort Wayne. 4. Oraş în S.U.A. (Maine), pe râul Androscoggin, la N de Portland. 5. Loct. în S.U.A. (Nebraska), la S de oraşul Omaha şi la SE de Lincoln. 6. Oraş în S.U.A. (New York), aproape de lacul Ontario, la SE de Rochester. 7. Loct. în S.U.A. (Washington), la S de Seattle. 8. (Auburn Range). (obărn rengi). Munte în E Australiei, la SV de Rockhampton. 9. Râu în E Australiei, afluent al râului Burnett. Auburn Range. v. Auburn (8). Aubusson. (obiuso). Loct. în centrul Franţei (Marche), cu peste 6,2 mii loc. Auby. (obii). Loct. în SSE Belgiei, pe râul Semois, la NE de oraşul Bouillon. Auca Mahuida. (auca mauida). Loct. în Argentina, la NV de oraşul Neuquén. Aucanquilcha, Cerro de. (aucanchilşa serro). Vârf în Anzi, în Cordiliera Occidentală (Chile). Auce. Loct. în Letonia, în SSV ţării, la graniţa cu Lituania, la SV de oraşul Jolgava. Auch. (oş). Loct. în SSV Franţei (Guyenne et Gascogne), centru al departamentului Gers. Auchel. (oşel). Loct. în NE Franţei, la VSV de oraşul Lille. Auchi. Loct. în SV Nigeriei, la NV de Bende. Auchinleck. (auchinelec). Loct. în SV Scoţiei (Marea Britanie), la SE de Kilmarnock. Auchterarder. (auci terarder). Loct. în E Scoţiei (Marea Britanie), la SV de oraşul Perth. Auchtermuchty. (auci tirmaci tii). Loct. în ESE Scoţiei (Marea Britanie), la SV de Dundee. Auckland. (oclănd). 1. Oraş în Noua Zeelandă (Ins. de Nord), port la Pacific cu aproximativ 850 000 loc. Este cel mai mare oraş al ţării; a fost şi capitală. 2. District în Noua Zeelandă. 3. Pen. în N Insulei de Sud (Noua Zeelandă). 4. Arhipelag muntos nelocuit, ce aparţine de Noua Zeelandă. Aucun. (ochiun). Loct. în SV Franţei, la baza N a Pirineilor, la SV de oraşul Tarbes. Aude. (od). 1. Râu (220 km) în S Franţei, ce se varsă în Canal de Midi. Izvorăşte din Munţii Pirinei. 2. Departament în S Franţei, cu centrul la Carcassonne. Auden. (oden). Loct. în Canada (Ontario), la NE de Lacul Nipigon. Audenarde. (odenard). Loct. în Belgia, la V de Bruxelles. Se mai numeşte Oudenaarde. Audenghe. (odang). Loct. în VSV Franţei, la SV de Bodeaux. Auderghem. (oderghem). Loct. în centrul Belgiei, la SE de Bruxelles. Auderville. (odervil). Loct. în NV pen. Cotentin (Franţa), la Marea Mânecii. Audeux. (odeo). Loct. în Franţa, la NV de oraşul Besançon. Audierne. (odiern). Loct. în NV Franţei, în SV peninsulei Bretagne, pe ţărmul Atlanticului. Audincourt. (odencur). Loct. în ENE Franţei, pe Doubs, la SV de Belfort. Audlem. (odlăm). Loct. în Anglia (Marea Britanie), la VSV de Stoke. Audley. (odlii). Loct. în SE Australiei, la S de Sydney, pe ţărmul Mării Tasmaniei (Pacific). Audo Range. (audo rengi). Lanţ montan în SE Etiopiei, între văile Darro (la E) şi Wabē Gestro (la V). Audruicq. (odruic). Loct. în NE Franţei, la SE de oraşul Calais. Audsila. Loct. în NE Libiei, în oaza Djalo. Audun-le-Roman. (odium leo roman). Loct. în E Franţei, la SSV de Ducatul Luxemburg. Aue. 1. Oraş în Germania, pe râul Mulde, la SV de Chemnitz. 2. Râu în NV Germaniei, afluent al lui Weser, amonte de loct. Nienburg. Auerbach. (auerbah). 1. Loct. în E Germaniei, pe râul Weise Elster, la E de Plauen. 2. Loct. în Germania, pe râul Zwickauer Mulde, la ENE de Zwickau. 3. Loct. în ESE Germaniei, pe râul Pegnitz, la NE de Nürnberg. Auerbach in der Oberpfalz. (auerbah in der oberp falţ). Loct. în ESE Germaniei, la NE de Nürnberg. Auerberg. Vârf (1 055 m) în Germania, la E de Kempten. Auersberg. (auezbarg). Vârf (1 019 m) în Munţii Erzgebirge de la graniţa Germania-Cehia. Auerstädt. (auerştet). Loct. în E Germaniei Centrale (Thuringia) la NE de Weimar. Auerswalde. (auerzvalde). Loct. situată în Germania, la N de Chemnitz. Auffay. (ofe). Loct. în N Franţei, la N de oraşul Rouen. Aufist. Loct. în V Saharei Occidentale, pe ţărmul Oceanului Atlantic. Augathella. (ogătela). Loct. în E Australiei, pe râul Warrego, la NV de oraşul Roma. Aughnacloy. (onecloi). Loct. în S Irlandei de Nord (Marea Britanie), la graniţa cu Irlanda, la SV de oraşul Dungannon. Augrabies. (agrebiz). Loct. în NNV Rep. Africa de Sud, la SV de oraşul Upington. Aughrabies Falls. (agrebiz folz). 1. Cascadă pe fluviul Orange în Republica Africa de Sud (NV provinciei Cape) la frontiera cu Namibia. Are 146 m înălţime. 2. Parc Naţional în NNV Rep. Africa de Sud, la NV de oraşul Augrabies. Aughton. (oghtăn). Loct. în V Angliei (Marea Britanie), la NE de Liverpool. Augila. (aughila). Centru de extracţie a petrolului, în NE Libiei. Augrabies. v. Aughrabies. Au Gres. Loct. în S.U.A. (Michigan), pe malul SV al Lacului Huron, la NE de oraşul Saginaw. Augsburg. (augzburg). Oraş în S Germaniei (Bavaria), cu peste 400 000 loc. Se află la NV de München. Augšlīgatne. (augşliigatne). Loct. în Letonia, la ENE de oraşul Riga. 23 August. 1. Com. în jud. Constanţa, cu circa 5 500 loc. Este com. suburbană oraşului Techirghiol. Satele componente: 23 August, Dulceşti, Moşneni. 2. v. I.C. Brătianu. Augusta. (ogăsta). 1. Loct. în SV Australiei, la SV de Perth, pe ţărmul Oc. Indian. 2. (augusta). Loct. în ESE ins. Sicilia (Italia), la NV de Siracusa, pe ţărmul Mediteranei. 3. Loct. în S.U.A. (Arkansas), pe râul White River, la V de Memphis. 4. Oraş în E S.U.A. (Georgia), pe Savannah, cu aproximativ 400 000 loc. 5. Loct. în S.U.A. (Illinois), la SE de Burlington şi la NE de Quincy. 6. Loct. în S.U.A. (Kansas), la E de Wichita. 7. Loct. în S.U.A. (Kentucky), pe râul Licking, la SE de Cincinnati. 8. Oraş în NE S.U.A., centrul administrativ al statului Maine, cu circa 60 000 loc., pe râul Kennebec, la NE de Portland. 9. Loct. în S.U.A. (Montana), la V de oraşul Great Falls. 10. Loct. în S.U.A. (New Jersey), la NV de oraşul New York. 11. Loct. în S.U.A. (West Virginia), la SE de oraşul Romney. 12. Loct. în S.U.A. (Wisconsin), la SE de Eau Claire. 13. Golf situat în E insulei Sicilia (Italia), pe ţărmul Mării Ionice (Marea Mediterană), unde este situată şi loct. cu acelaşi nume. Augusta Victoria. Loct. în Chile, la SE de oraşul Antofagasta. Augustenborg. Loct. în SE pen. Iutlanda (Danemarca), la SE de oraşul Åbenrå. Augustenthal. (auguztental). Loct. în Germania, în regiunea Ruhr, pe râul Verse, la NE de Lüdenscheid. Augustin. Loct. în Argentina, la NV de Buenos Aires. Augustin Cadazzi. (augustin cadafii). Loct. în NE Columbiei, la SSE de Valledupar. Augustine Island. (agastin ailănd). Ins. a S.U.A. situată la S de Alaska. Augusto de Lima. (augustu dii lima). Loct. în Brazilia, la N de Belo Horizonte. Augusto Severno. (augustu severnu). Loct. în E Braziliei, lângă oraşul Natal. Augustóv (Augustow). (augustuf). 1. Loct. în NE Poloniei, aproape de graniţa cu Lituania şi Belarus. 2. Aici este şi un canal, cu acelaşi nume. Augustus. (ogăstăs). Ins. în NV Australiei, la V de regiunea Kimberley. Augustusburg. (auguztuzburc). Loct. în E Germaniei, la E de Chemnitz. Augustus Island. (agastăs ailănd). Ins. australiană situată în Oc. Indian, ce face parte din arh. Bonaparte. Auhof. Loct. lângă oraşul austriac Linz. Auián (Auyan)-Tepui. Vârf (2 953 m) în E Venezuelei. Aujon. (ojo). Râu în Franţa, afluent al râului Aube. Aukan. Ins. în Marea Roşie. Aparţine statului Eritreea. Auki. (auchii). Loct. în ins. Malaita din arhipelagul Solomon (Oceanul Pacific). Aukra. Loct. în ins. cu acelaşi nume din VSV Norvegiei, la NV de oraşul Molde. Aukrug. Loct. în S pen. Iutlanda (Germania), la V de oraşul Neumünster. Aukštaitijos. (aukştaitii ios). Parc Naţional în E Lituaniei. Aul. (ol). Vârf (3 124 m) în Munţii Alpii Lepontini, în Elveţia. Aulander. (olănder). Loct. în S.U.A. (North Carolina), la NE de Rocky Mount şi la SV de Norfolk din Virginia. Aulavik. (aulavec). Parc Naţional în N ins. Banks (Canada). Aulendorf. Loct. în SV Germaniei, la NE de lacul Boden şi la SV de oraşul Memmingen. Aulla. Loct. în Italia, la NV de Carrara şi la NE de La Spezia. Auletta. Loct. în SSV pen. apeninice (Italia), la VSV de oraşul Potenza. Aulida. v. Vathy (Grecia). Aulla. Loct. în NV pen. italice, la NE de oraşul La Spezia. Aullène. (olen). Loct. în SE ins. Corsica (Franţa), pe râul Rizzanese. Aulnay. (olne). Loct. în periferia Parisului (Franţa). Aulnay-sous-Bois. (olne su boa). Loct. în periferia Parisului (Franţa), la NE. Aulne. (oln). Râu în VNV Franţei, în cadrul peninsulei Bretagne, cu vărsare în Atlantic. Aulnois. (olnoa). Loct. în S Belgiei, la graniţa cu Franţa, la SV de Mons. Aulnois-sur-Seille. (olnoa siur sei). Loct. în Franţa, la NE de oraşul Nancy, pe râul Seille. Aulnoye (Aulnoye-Aymeries). (olnoi). Loct. în NE Franţei, pe râul Sambre (afluent al lui Meuse), aproape de graniţa cu Belgia, la SE de Lille. Aulnoye-Aymeries. (olnoi eimerii). v. Aulnoye. Ault. (olt). Loct. în N Franţei, pe ţărmul Mării Mânecii, la ENE de gura râului Bresle. Aulus-les-Bains. (olu le ben). Loct. în SSV Franţei, la SV de Foix şi la NV de Andorra la Vella (Andorra). Auma. (anma). Loct. în Germania, la VSV de Zwickau. Aumale. (omal). Loct. în NE Franţei, la SV de Amiens. Aumance. (omans). Râu în Franţa, afluent al râului Cher. Aumen. Lac în Suedia, la V de Lacul Storsjön. Aumetz. (omeţ). Loct. în Franţa, la S de Ducatul Luxemburg. Aumont-Aubrac. (omon obrac). Loct. în S Franţei, la NV de St.-Amans. Auneau. (ono). Loct. în Franţa, la SV de Paris şi la NE de oraşul Chartres. Auneuil. (oneoi). Loct. în N Franţei, la NV de Paris şi la SV de oraşul Beauvais. Auning. Loct. situată în E pen. Iutlanda (Danemarca), la ESE de oraşul Randers. Aunis. (onii). 1. Regiune naturală în V Franţei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, în zona oraşului La Rochelle. 2. Provincie istorică în V Franţei, la Golful Biscaya. Oraşul principal este La Rochelle. Auob. (ob). Râu de tip ued în SE Namibiei şi în NV Republicii Africa de Sud, afluent al fluviului Orange. Aups. (op). Loct. în SE Franţei, la NE de Marseille. Aur. (or). 1. Atol în grupul Marshall (S.U.A.) din Oceanul Pacific. 2. Ins. a Malaysiei situată la E de pen. Malacca, în Marea Chinei de Sud. Aura. Râu în VSV Norvegiei, cu vărsare în Oceanul Atlantic în zona oraşului Molde. Aurach. (aurah). Loct. în S Germaniei, la SV de Nürnberg. Aurajoki. (aura iochii). Râu în SV Finlandei, cu vărsare în Golful Botnic la Turku. Aurangabad. 1. Oraş în India (Maharashtra), în NV podişului Deccan, pe râul Kaum. Are circa 320 000 loc. 2. Loct. în NE Indiei, la SE de Varanasi (Benares) şi la SV de Patna. Aurano. Loct. în NV Italiei, la V de lacul Maggiore. Auray. (orei). Loct. în NV Franţei, pe ţărmul SE al peninsulei Bretagne, la SE de Lorient. Aurdal. Loct. în S Norvegiei, pe râul Begna, la SV de oraşul Lillehammer. Aure. 1. Loct. în VSV Norvegiei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la SV de Trondheim. 2. Râu în N Franţei, cu vărsare în Marea Mânecii, la NV de Caen. Aureilhan. (orelon). Loct. în SV Franţei, la ENE de oraşul Tarbes. Aurejärvi. (aure iervii). Lac în SV Finlandei, la E de loct. Parkano. Aurès. (ore). Lanţ muntos situat în NE Algeriei, la S de oraşul Batna. Aurich. (aurih). Loct. în NV Germaniei, la SV de oraşul Wilhelmshaven. Auriflama. Loct. în Brazilia, la N de oraşul Araçatuba. Aurignac. (oriniac). Com. în S Franţei (Haute-Garonne), cu circa 1 200 loc. Renumită peşteră, cu resturi arheologice şi faunistice. Aurilândia. (aurilange). Loct. în centrul Braziliei, la VSV de oraşul Goiânia. Aurillac. (orilac). Loct. în partea central-sudică a Franţei (Auvergne), pe râul Cére, centrul departamentului Cantal, la SV de oraşul Clermont-Ferrand. Aurín. Râu în NE Spaniei, cu izvoarele în Pirinei, afluent al râului Gállego. Aurino. Râu în NE Italiei, în Alpi, afluent al râului Drau. Auriol. (oriol). Loct. în SSE Franţei, la NE de oraşul Marseille. Aurisina. Loct. în NE Italiei, pe ţărmul golfului Triest, la NV de Triest. Aurland. Loct. în SV Norvegiei, la NE de Bergen. Aurlands-fjord. (aurlands fiord). Fiord în Norvegia, în zona fiordului Sogne. Aurlandsvangen. (aurlandsvanghen). Loct. în SE fiordului Sogne, la fiordul Aurlands. Aurolzmünster. (aurolţmiunster). Loct. în Austria, pe râul Antiesen, la V de Linz. Auron. (oro). 1. Loct. în SE Franţei, la graniţa cu Italia. 2. Râu în Franţa, afluent al râului Cher. Auronzo. (auronţo). Loct. în NE Italiei, aproape de graniţa cu Austria, la NV de loct. Ampezzo. Auronzo di Cadore. (auronţo dii cadore). v. Auronzo. Aurora. (orora). 1. Loct. în SV Rep. Africa de Sud, la NNE de Cape Town. 2. Loct. în Canada, la NNV de Toronto. 3. Loct. în V ins. Mindanao (Filipine), la NE de oraşul Pagadian. 4. Loct. în S.U.A. (Colorado), lângă Denver. 5. Oraş în S.U.A. (Illinois), la V de Chicago. 6. Loct. în S.U.A. (Indiana), pe Ohio, la SV de Cincinnati. 7. Loct. în S.U.A. (Maine), la NE de oraşul Bangor. 8. Loct. în S.U.A. (Minnesotta), la V de Lacul Superior, la NV de Duluth. 9. Loct. în S.U.A. (Missouri), la SV de Springfield. 10. Loct. în S.U.A. (Nebraska), la V de Lincoln. 11. Loct. în S.U.A. (Utah), la SV de oraşul Provo. 12. Loct. în S.U.A. (West Virginia), la SV de oraşul Oakland. Auros. (oro). Loct. în VSV Franţei, la SE de Bordeaux. Aursjøen. (auşoen). Lac în SV Norvegiei, la ENE de loct. Verna. Aursunden. (auşunden). Lac situat în SE Norvegiei, la E de râul Glomma, la NNE de loct. Os. Aurukun. (oruchen). Loct. în NV pen. York (Australia), la Golful Carpentaria. Aurukun Aboriginal Land. (oruchen aboriginel lend). Reg. în NV pen. York (Australia), la S de loct. Aurukun. Aus. (os). Loct. în SV Namibiei (Africa). Au Sable. (o sebol). 1. Loct. în S.U.A. (Michigan), pe malul V al Lacului Huron, la SV de loct. Oscoda. 2. Râu în S.U.A. (Michigan), cu vărsare în Lacul Huron la loct. Oscoda. Ausa-Corno. Loct. în SE Italiei continentale, la Laguna di Marano, la NV de oraşul Trieste. Ausangate. (ausangatii). Vârf (6 336 m) în SE Perului. Auschwitz. (auşviţ). Denumirea germană (până în 1945) a oraşului polonez Oswiécim. Ausim. Loct. în Egipt, la NV de Cairo, pe Nil. Ausonia. 1. Loct. în NE Argentinei, la S de oraşul Villa María. 2. Loct. în Italia Pen.ră, la SE de oraşul Latina. Aussen-Alster. (ausen alzter). Lac în oraşul Hamburg (Germania). Ausser Rhoden. v. Appenzell. Aussersihl. (ausersil). Cartier al oraşului Zürich (Elveţia). Ausser-Villgarten. Loct. în Austria, în partea central-vestică a ţării. Aussillon. (osii io). Loct. în S Franţei, la NNE de oraşul Carcassonne. Austafjord. (astatfiord). Fiord şi loct. în S ins. Vikna (Norvegia). Aust Agder. Regiune adm. în SSE Norvegiei, cu centrul la Skien. Austari-jökulsá. (estarii ieoculsa). Râu în NV Islandei, cu vărsare în Oc. Arctic la E de loct. Sauðárkrókur. Austerlitz. (austerliţ). Loct. în Cehia, unde în 1805 Napoleon i-a învins pe ruşi şi austrieci. Astăzi se numeşte Slavkov u Brna. Austin. (asten). 1. Loct. în S.U.A. (Indiana), la SV de Cincinati. 2. Oraş în S.U.A. (Minnesotta), pe râul Cedar, la SSE de Minneapolis. 3. Loct. în S.U.A. (Nevada), la ENE de Carson City. 4. Loct. în S.U.A. (Pennsylvania), la NE de oraşul Emporium. 5. Oraş în S S.U.A., pe râul Colorado, centrul administrativ al statului Texas. Populaţia numără circa 800 000 loc. Austinville. (ostenvil). Loct. în E S.U.A. (Virginia), la NV de Henderson. Austral Downs. (ostrăl dauns). Loct. în partea central-nord-estică a Australiei, la SE de lacul Polygonum, pe creek-ul Georgina. Australe, Insulele. Insule în Pacific din cadrul Polineziei Franceze, în zona Tropicul Capricornului. Australi, Munţi submarini. Munţi suboceanici în Pacific, la S de Dorsala Tuamotu. Australia. 1. Cel mai mic continent al Pământului împreună cu Oceania, în emisfera sudică. Suprafaţa este de 8,94 milioane kmp şi circa 30 milioane loc. Singur are 7 682 300 kmp şi cca 20 mil. Loc. Este înconjurat de Oceanul Indian (la S şi V) şi Oceanul Pacific şi mările mărginaşe ale acestuia (la E şi N). 2. Uniunea Australiană, stat federal ocupând continentul australian, ins. Tasmania şi câteva insule mici. Suprafaţa uniunii atinge 7,68 milioane kmp şi circa 18 milioane loc. Capitala Canberra. Australia de Sud (South Australia). Stat în S Australiei, având suprafaţa de 984 000 kmp şi circa 1,5 milioane loc. Centrul administrativ este Adelaide. Australia de Vest (Western Australia). Stat în V Australiei, cu suprafaţa de 2,53 milioane kmp şi circa 1,6 milioane loc. Centrul său administrativ este Perth. Australian, Bazinul Nord. Bazin suboceanic al Oc. Indian, situat la NV de Australia. Australian, Bazinul Sud. Bazin suboceanic situat la S de Australia. Australian, Şelful. Zonă de şelf (platou continental) situat la S şi SE de continental Australian. Australian Capital Territory. (ostrelien chepiro teriitorii). Reg. adm. situată în jurul capitalei Australiei. Australiană, Câmpia abisală Sud. Câmpie suboceanică aflată la S de Australia. Austria Inferioară (Niederöster-reich). Land în Austria. Suprafaţa de 19,2 mii kmp şi circa 1,5 milioane loc. Centrul administrativ este Sankt Pölten. Austria Superioară (Oberösterreich). Land în Austria, având suprafaţa de 12 000 kmp şi peste 1,3 milioane loc. Centrul administrativ este Linz. Austria, Republica. Stat federal (format din 9 landuri) în Europa Centrală, cu suprafaţa de 83,8 mii kmp şi circa 8 milioane loc. Capitala Viena. Austurland. (esturland). Reg. adm. în SE Islandei, cu centrul la Egilsstaðir. Directory: wp-content -> uploads -> 2012 2012 -> The Case Against the nypd’s Quota-Driven ‘Broken Windows’ Policing What Is It? 2012 -> Aa and na members Dying from Tobacco 2012 -> [Baby Crying] 01: 04 [Ching 2012 -> Unit Name / Nom de l’unité uic / ciu dates 2012 -> What We Owe Jehovah’s Witnesses 2012 -> Oceans Challenge Badge 2012 -> Canadian cycling olympians 2012 -> Greg landry, june olkowski and tom lysiak 2012 -> William goldman 2012 -> Does translocation and restocking confer any benefit to the European eel population? A review Download 1.54 Mb. Share with your friends: