Pronunţie şi aşezarea geografică) ediţia a doua revizuită Şi adăugită andrei c. Indrieş (Coordonator) andrei a. Indrieş robert a. Indrieş
Adin. (eden). Loct. în S.U.A. (California), la NE de oraşul Pedding. Adi Quala (Adi Kwala)
Download 1.54 Mb.
|
Adin. (eden). Loct. în S.U.A. (California), la NE de oraşul Pedding. Adi Quala (Adi Kwala). (adii cala). Loct. în S statului Eritreea, la SSV de Asmara. Adirampattinam. Loct. în SE Indiei, pe ţărmul strâmtorii Palk, la SE de Thanjavur. Adīrī. (adiirii). Loct. în partea central-vestică a Libiei, la NV de oraşul Sabhā. Adirondack. (ariirondec). Grup muntos în NE S.U.A. (New York), constituind sectorul nordic al Munţilor Appalachi. Altitudinea maximă este de 1 629 m (în vf. Mount Marcy). Ādīs Ābeba. 1. v. Addis Abena. 2. Reg. adm. în jurul capitalei Etiopiei. Adiščevo. (adişcevo). Loct. în Rusia europeană, la ESE de oraşul Kostroma. Adi Ugri. (adii ugrii). Loct. aflată în SE statului Eritreea, la SE de Asmara. Ādīs Zemen. Loct. în Etiopia, la E de lacul Tana. Adiyaman. 1. Loct. în SE Turciei asiatice, la SSV de oraşul Malatya. 2. Reg. adm. în SSE Turciei asiatice, cu centrul în oraşul omonim. Adjaria (Adjar). Republică autonomă în Gruzia, la ţărmul Mării Negre; suprafaţa este de 3 000 kmp iar numărul locuitorilor 400 000. Capitala este Batumi. Adjdabida. (adgi dabida). Loct. în Libia, la Golful Sidra, nu departe, spre S, de Bengazi. Adjerar. (adgerar). Regiune naturală în SSE Algeriei, la N de Munţii Hoggar. Adjoantali. (adgioantalii). Regiune naturală aflată în SSE Algeriei, la SE de Munţii Hoggar. Adjud. Oraş în jud. Vrancea, cu circa 20 000 loc. Declarat oraş în 1948. Satele componente: Burcioaia, Adjudu Vechi, Şişcani. Adlavik Islands. (adlavic ailends). Insule canadiane situate în E pen. Labrador, în Marea Labrador. Adlebert. Regiune muntoasă în NE statului Papua-Noua Guinee, din ins. Noua Guinee, înspre ţărmul Oceanului Pacific. Adler. Loct. pe ţărmul de NE al Mării Negre, la NV de Suhumi (Gruzia). Adlershof. (adlerşof). Loct. lângă Berlin (Germania). Adlington. (edlingtăn). Loct. în NV Angliei (Marea Britanie), la NV de oraşul Bolton. Adliswil. (adlisvil). Loct. în Elveţia, la S de oraşul Zürich, pe malul V al lacului Zürich. Admiral. Loct. în S Canadei (Saskatchewan), la VSV de oraşul Regina. Admiralty. (admiroltii) 1. Înălţime (3 850 m), situată în Antarctica, în regiunea Mării Ross, respectiv regiunea Viktoria. 2. Ins. (Canada) situată în arhipelagul Alexander (Alexandru), din Oceanul Pacific. 3. Parc Naţional în ins. cu acelaşi nume (2). Admiralty Bay. (admiroltii bei). Golf al Oc. Arctic, situat în N pen. Alaska (S.U.A.), la S de Insulele Plower. Admiralty Gulf. (admiroltii galf). Golf în NV Australiei, la E de Arhipelagul Bonaparte. Admiralty Gulf Abor. RSV. Regiune în NV Australiei, spre Insulele Bonaparte. Admiralty Inlet. (admiroltii inlet). Golf situat în NV insulei canadiene Baffin. Admont. Loct. în centrul Austriei, pe râul Ems. Ado-Ekiti. (ado echitii). Oraş în SV Nigeriei (Ogun), la V de Lagos. Circa 300 000 loc. Adok. Loct. în SE Sudanului, pe Nil, la SV de oraşul Malakal. Adolfo Alsina. Loct. în centrul Argentinei, la N de Sierra Ventana. Adolfo Gonzáles Chaves. (adolfo gonsales ciavez). Loct. în E Argentinei, la NE de oraşul Bahía Blanca ş la V de oraşul Mar del Plata. Adolfovac. (adolfovaţ). Loct. în N Croaţiei, aproape de graniţa cu Ungaria, la SE de râul Drava. Adonara. Ins. indoneziană aflată la E de ins. Flores. Adoni. (edonii). Oraş în S Indiei, la SV de oraşul Hyderabad. Adony. (odoni). Loct. în Ungaria (Fejér), pe Dunăre, la N de oraşul Dunaújváros. Adorf. 1. Loct. în SE Germaniei, aproape de graniţa cu Cehia, la SV de Chemnitz (fost Karl Marx-Stadt). 2. Loct. în Germania, la V de Kassel. Adorjánháza. (odor ian hazo). Loct. în Ungaria (Veszprém), pe râul Marcal, la SV de oraşul Pápa. Adorjánpuszta. (odor ian pusto). Loct. în Ungaria (Tolna), pe râul Koppány (afluent al râului Kapos), la SE de Tamási. Adorjás. (odor iaş). Loct. în SV Ungariei (Baranya), la baza sud-vestică a Muntelui Villány şi la SV de Pécs. Adoufe. (adofii). Loct. în N Portugaliei, la N de oraşul Vila Real. Adoumandjali. (adumandgialii). Loct. în SV Rep. Centrafricane, la SSE de oraşul Berbérati. Adoumré. (adumre). Loct. situată în N Camerunului, pe râul Benue. Adour. (adur). Fluviu în SV Franţei, având 335 km lungime. Izvorăşte din N Munţilor Pirinei (Masivul Tourmulet), trece prin Tarbes şi Bayonne şi se varsă în Golful Biscaya, lângă Berlitz. ′Adrā′. Loct. în Siria, la NE de Damasc. Adra. 1. Loct. în S Spaniei, pe ţărmul Mării Mediterane, la SV de oraşul Almeria. 2. Râu în S Spaniei, cu vărsare în Marea Mediterană la loct. omonimă. Adradas. Loct. în Spania, la S de oraşul Soria, la N de Sierra Ministra. Adranga. Loct. în NE R.D. Congo, aproape de graniţa cu Uganda, la NNE de oraşul Bunia. Adrano. Loct. în Sicilia (Italia), la baza vestică a vulcanului Etna. Adrar. 1. Loct. în Sahara, în partea centrală a Algeriei. 2. Reg. adm. în Mauritania. 3. Munţi în NV Mauritaniei, înspre Sahara Occidentală. Adrar des Iforas (Ifôghas). Platou nisipos în S Masivului Ahaggar (Sahara). Altitudinea maximă 853 m (vf. Hebgone). Adrar Souttouf. (adrar sutuf). Reg. naturală deşertică în SV Saharei Occidentale. Adrar Tamgak. Vârf (1 988 m) în Masivul Aïr/Azbine din Niger. Adrasmon. Loct. în Tadjikistan, la NE de oraşul Kujand. Adré. Loct. în E Ciadului, la graniţa cu Sudan, la ESE de oraşul Abéché şi la V de oraşul sudanez El Geneina. Adria. Oraş în NE Italiei, pe râul Tartaro, la SE de Padova. Adria Corato. Loct. în SE Italiei, la NV de Bari. Adrian. (edrien). 1. Loct. în S.U.A. (Georgia), la SE de oraşul Macon. 2. Loct. în N S.U.A. (Michigan), la SV de Detroit şi la SE de Jackson. 3. Loct. în S.U.A. (Texas), la V de oraşul Amarillo. Adrianopol. Oraş în Turcia europeană (astăzi are numele de Edirne), renumită loct. istorică (încheierea tratatului de pace Ruso-Turc din anul 1829). Adriatică, Marea. Mare în bazinul Mediteranei, cuprinsă între Pen. Italică şi Pen. Balcanică; comunică cu Marea Ionică prin str. Otranto. Are suprafaţa de 144 000 kmp. Adâncimea maximă este de 1 230 m. Aďr (Azbine). Podiş muntos în SE Saharei (Niger). Altitudinea maximă este 2 022 m (Muntele Bagzane). Adrigole. (arigol). Loct. în SV Irlandei, la Golful Bantry, la SV de loct. Glengarriff. Adrogué. (adrughe). Loct. situată la SSE de Buenos Aires (Argentina). Adsai. Râu în NE Indiei (113 km lungime) afluent al fluviului Gange. Aduana Pejerrey. (aduana peherei). Loct. în Chile, la SE de oraşul Linares. Adula. Munţi în SE Elveţiei, la SV de râul Rinul Posterior. Urcă la 3 402 m. Adunaţi. Com. în jud. Prahova cu circa 2 800 loc. Satele componente: Adunaţi, Ocina de Jos, Ocina de Sus. Adunaţii-Copăceni. Com. în jud. Giurgiu, pe râul Argeş. Are circa 6 700 loc. Satele componente: Adunaţii-Copăceni, Dărăşti-Vlaşca, Mogoşeşti, Varlaam. Adusa. Loct. în ENE R.D. Congo, la SSE de oraşul Isiro. Aduwa. (Adowa, Adua). (aduua). Oraş în N Ethiopiei. Circa 30 000 loc. Aduz. Loct. în N Marocului, pe ţărmul Mării Mediterane, la V de oraşul Alhucemas. Ādwa. (adua). Loct. în N Etiopiei, la NV de oraşul Mek′elē. Adyča. (adicea). v. Adicia. Adygejsk. (adigeisc). Loct. în S Rusiei europene, la SE de Krasnodar. Adyk. Loct. în S Rusiei europene, la SE de oraşul Elista. Adyrnas. Râu în NV Turciei cu vărsare în Marea Marmara. Adzaneta. (adsaneta). Loct. în Spania, la NV de oraşul Castelló de la Plana. Adzopé. Oraş în SE statului Côte d′Ivoire, la NNE de Abidjan. Adz′vavom. Loct. în NE Rusiei, partea europeană, pe râul Usa, la NV de oraşul Inta. Æbelø. (ebelo). Ins. daneză aflată la N de ins. Fyn. Aebeltoft. (ebeltoft). Loct. în NE peninsulei Iutlanda (Danemarca), pe ţărmul strâmtorii Kattegat, la E de oraşul Århus. Aegna. Ins. estoniană situată în Golful Finic, la NNE de Tallin. Aegviidu. Loct. în N Estoniei, la SE de Tallinn. Aeon, Capul. Cap în SE insulei Kiritimati (Christmas) din grupul Kiribati, Pacific. Æerö (Ærø). (eru). Ins. daneză în Marea Baltică, la S de ins. Fyn. Aeron. Râu în V Ţării Galilor (Marea Britanie), cu vîrsare în Marea Irlandei la loct. Aberaeron. Aeroprague. (aeroprag). Aeroport al oraşului argentinian Buenos Aires. Ærøskøbing. (eroşcubing). Loct. în cadrul insulei Æerö din Danemarca. Aerzen. (erţin). Loct. în Germania, la SV de Hannover. Aesch. (eş). Loct. în NV Elveţiei, pe râul Birs, la SE de oraşul Basel. Aeschi. (eşii). Loct. în Elveţia, la SE de lacul Thun. A Estrada. Loct. în NV Spaniei, la NE de oraşul Vigo. Aetos. (etos). 1. Loct. în NV Greciei, la SE de loct. Florina. 2. Loct. în Peloponez (Grecia), la NV de Kalamata. Aewol. (euol). Loct. în V insulei Cheju (Coreea de Sud), la V de oraşul Cheju. ′Afak (Afaq). Loct. în Irak, la ENE de oraşul Ad Dīwānīyah. Afam. Centru de extracţie a ţiţeiului, situat în SE Nigeriei, la SE de Port Harcourt. Afaq. v . ′Afak. Afar. 1. (Denakil, Dancalia, Dancalla). Depresiune în E Africii (Ethiopia şi Djibouti), la Marea Roşie, în unele puncte fiind sub nivelul mării (-155 m). 2. Reg. adm. în Etiopia, la V de statul Djibouti. Afareaitu. Loct. în SE insulei Faéroné (arhipelagul Tahiti) din Oceanul Pacific. Afdam. Loct. în SE Etiopiei, la ENE de capitala statului. Afdayrak. v. Fort Gourad. Aff. (af). Râu în NV Franţei, în pen. Bretagne, afluent al râului Isac. Affeln. Loct. în Germania, în zona Ruhr, la NE de Lüdenscheid, în regiunea Munţilor Lenne. Afféri. (aferii). Loct. în SE statului Côte d′Ivoire, la SE de oraşul Bongouanou. Affi. (afii). Loct. în N Italiei, pe ţărmul de SE al lacului Garda. Affoltern. Loct. în N Elveţiei, la SV de Zürich. Afghanistan (Afganistan). Republică în partea central-sudică a Asiei. Suprafaţa 652 200 kmp, circa 16 milioane loc. Capitala este Kabul. Afgesloten. (afghesloten). Loct. lângă Amsterdam (Olanda). Afgooye. Loct. în E Somaliei, la V de Mogadiscio. Afif. Loct. în centrul Arabiei Saudite, la ESE de oraşul Al-Medina şi la SV de capitala ţării. Afife. (afifii). Loct. în NV Portugaliei, pe ţărmul Atlanticului, la N de oraşul Viana do Castelo. Afikpo. Oraş în SE Nigeriei, la SE de oraşul Enugu şi la NE de oraşul Port Harcourt. A-fjord. (afiord). Fiord norvegian, situat la nord de marele fiord Sogne. Af Keua. Loct. în NE statului Eritreea, la NV de Massawa. Aflaj. (aflagi). Regiune deşertică în centrul Arabiei Saudite, la SV de capitala statului. Aflandshage. (aflandşaghe). Cap în SSE insulei Amager cu pătrundere în Marea Baltică, Ins. situată la E de ins. Sjaeland (Danemarca). Aflao. Loct. în SE Ghanei, la graniţa cu Togo, pe ţărmul Golfului Guineii, la V de Lomé. Aflenz Kurort. (aflenţ curort). Loct. în partea central-estică a Austriei, la NE de oraşul Leoben. Aflou. (aflu). Loct. în N Algeriei, la SE de oraşul Mascara şi la SV de oraşul Blida. Afmadow (Afmadu). Oraş în S Somaliei, la NV de oraşul Kismayo. Afognak. (afagnec). Ins. din SV Alaskăi, în Oceanul Pacific, din arhipelagul Kodiak (S.U.A.). A Fonsagrada. Loct. în NV Spaniei, la NE de oraşul Lugo. Afonso Cláudio. (afonsu claudiu). Loct. în E Braziliei, la NV de oraşul Vitória. A Forxa. Loct. în NV Spaniei, la VNV de Ourense. Afram. Râu în Ghana, cu vărsare în Lacul Volta. Afrânio. (afrâniu). Loct. în Brazilia, la NV de oraşul Petrolina. Āfrēra Terara. Vârf (1 200 m) în NE Etiopiei. Africa. Continent cuprins între Oceanul Atlantic (la V), Marea Mediterană (la N), Marea Roşie şi Oceanul Indian (la E); suprafaţa 30,3 milioane kmp, cu insulele învecinate. Peste 800 milioane loc. Africa Centrală. v. Centrafricană, Republica. Africa de Sud, Republica. Stat în S Africii; suprafaţa 1,22 milioane kmp; circa 47 milioane loc. Capitala Pretoria (reşedinţa guvernului) şi Cape Town (reşedinţa parlamentului). Africa de Sud-Vest. v. Namibia. Africano-Antarctic, Bazin. Bazin oceanic între Africa şi Antarctica. Africano-Antarctică, Dorsala. Dorsală submarină între Africa şi Antarctica. Afrin. Loct. în NV Siriei, la NV de oraşul Haleb (Alepo). Afsluitdijk. (afşletdec). Barajul (digul) lacului Iisselmeer din Olanda. Afritz. (afriţ). Loct. în S Austriei, la SE de lacul Millstatt, la NNV de Villach. Afşin. Loct. în partea central-sudică a Turciei asiatice, la NE de oraşul Kahramanmaraş. Afton. (aftăn). 1. Loct. în S.U.A. (New York), la NE de oraşul Bighamton. 2. Loct. în S.U.A. (Oklahoma), la NE de Tulsa. 3. Loct. în S.U.A. (Wyoming), la NE de lacul Bear. Afuá. Loct. în NE Braziliei, pe ţărmul estuarului Amazonului, pe ţărmul nordic al insulei Bananal. Afula (′Afula ′Illit). Loct. în N Israelului, la SSE de oraşul Nazareth. Afumaţi. 1. Com. în jud. Dolj cu circa 3 800 loc. Satele componente: Afumaţi, Boureni, Covei. 2. Com. în Jud. Ilfov cu circa 6 500 loc. Satul component este Afumaţi. Afyon. 1. Oraş în V Turciei asiatice, nu departe de oraşul Izmir. 2. Reg. adm. în Tucria, partea asiatică, cu centrul în oraşul omonim. Afyonkarahisar. Loct. în V Turciei, în Podişul Anataliei, la SV de Ankara. Afzalgarh. Loct. în N Indiei, la NE de Delhi. Ág. (ag). Loct. în SV Ungariei (Baranya), între oraşele Pécs (la S) şi Kaposvár (la N). Aga. 1. Loct. în NE Egiptului, în delta Nilului, la SV de oraşul El-Mansura. 2. Râu în Rusia asiatică, afluent al râului Olon. Agadem. Loct. în E statului Niger, la S de oraşul Bilma. Agadès (Agadez). 1. Loct. în partea centrală a ţării Niger, la SV de platoul muntos Aïr. 2. Reg. adm. în NE Nigerului, cu centrul în oraşul omonim. Agadir. 1. v. Agadir (Agadyr). 2. v. Agadîr (Agadir). Agadir (Agadyr). Loct. în partea central-estică a Kazahstanului, la SE de Karaganda şi la NV de lacul Balhaş. Agadîr (Agadir). Oraş în Maroc, port la Oceanul Atlantic. Are circa 115 000 loc. Aga-Djari. (aga giarii). Loct. în SV Iranului, aproape de Golful Persic. Agadyr. v. Agadir. Agaete. Loct. în NV insulei Gran Canaria (insulele Canare-Spania) din Atlantic. Agaie. Loct. în Nigeria, la V de capitala Abuja. Agalega. Insule ce aparţin arhipelagului Mauritius (Oceanul Indian). Agalta. Parc naţional în NE statului Honduras în Sierra de Agalta. Agamor. Loct. în SE statului Mali, la NE de curbura fluviului Niger, la NE de Bourem. Agana. v. Agańa. Agańa (Agana). (agania). Oraş în V insulei Guam, port şi centru administrativ al insulei. Are circa 45 000 loc. Agano. Râu (349 km) în partea central-nordică a insulei Honshu (Japonia), cu vărsare în Marea Japoniei, la oraşul Niigata. Agany. Afluent de dreapta al fluviului Obi, vărsându-se în apele fluviului în apropierea oraşului Szurgut (Siberia). Aganchou. (aganciu). Loct. minieră (cărbuni-huilă) în partea centrală a Chinei, lângă oraşul Lanzhou. Agapia. Com. în jud. Neamţ, cu circa 3 900 loc. Satele componente: Agapia, Filioara, Săcăluşeşti, Varatec. Agapovka. Loct. în Munţii Ural (Rusia), la S de oraşul Magnitogorsk. Agara. Oraş în India, la SE de Delhi, pe fluviul Gange. Agárd. (ogard). Loct. în N Ungariei (Fejér), pe marginea SE a lacului Velence, la E de Székesfehérvár. Āgaro. Loct. în Etiopia, la NV de Jīma. Agartala. Oraş în NE Indiei, centru administrativ al statului Tripura. Circa 135 000 loc. Agár-tetö. (ogar teteo). Vârf (513 m) în Munţii Bakony (Ungaria), la V de lacul Balaton. Agăş. Com. în jud. Bacău. Are circa 6 000 loc. Satele componente: Agăş, Beleghet, Coşnea, Cotumba, Diaconeşti, Goioasa, Preluci, Suliţa. Ágasegyháza. (agoş egi hazo). Loct. în Ungaria (Bács-Kiskun), la SV de Kecskemét şi la NE de Izsák. Agastya Malai. Vârf (1 654 m) în extremitatea sudică a Indiei. Agassiz. 1. Zonă de fractură în Pacific, în sudul oceanului. 2. Parc naţional în N S.U.A. (Minnesota). Ágasvár. (agoş var). Vârf (789 m) în Munţii Mátra din NNE Ungariei. Agat. Loct. în SV insulei Guam (S.U.A.), la Pacific. Agata. Loct. în Federaţia Rusă, în Podişul Siberiei Centrale, în apropiere de Cercul Polar de Nord. Agathonisi. (agatonisii). Ins. grecească la SE de ins. Samos, aproape de Turcia. Agats. Loct. în V Insulei Noua Guinee (Irianul de Vest), cu ieşire la Marea Arafura. Agatti. (agatii). Ins. în arhipelagul Lakshadweep din SE Marii Arabiei (Oceanul Indian), aparţinând de India. Agattu. (egatiu). 1. Ins. în Arhipelagul Aleutine (S.U.A.), şi anume în Insulele Apropiate. 2. Str. în cadrul insulelor Aleutine, între insulele Attu (la NV) şi Agattu (la SE). Agava. (egava). Loct. în SE Canadei, pe ţărmul estic al lacului Superior. Agawa. (egauă). Golf în cadrul Lacului Superior (America de Nord), la V de loct. Agava. Agawam. (egauam). Oraş situat în S.U.A. (Montana), la NV de oraşul Great Falls. Agay. (aghei). 1. Loct. în SE Franţei, pe ţărmul Mării Mediterane, la SV de Cannes. 2. Golf situat în SE Franţei (Marea Mediterană) în dreptul localităţii cu acelaşi nume. Agbor (Agbor Bojiboji). Loct. în S Nigeriei, la V de oraşele Bende şi Onitsha şi respectiv la E de oraşul Benin City. Agbor Bojiboji. v. Agbor. Agboville. (agbovil). Loct. în statul Côte d'Ivoire, la N de Abidjan. Ağcabädi. (agcabedii). Loct. în Azerbaidjan, la V de Baku. Agçacay. (agciacai). Loct. în SE Turciei asiatice, la E de lacul Van. Agdam (Ağdam). Loct. în SE Azerbaidjanului, la NE de oraşul Susa. Ağdam. v. Agdam. Ağdaş. Loct. în Azerbaidjan, la NE de oraşul Yevlax. Agde. (agd). 1. Loct. în S Franţei (Languedoc), la SE de Béziers, pe ţărmul Mării Mediterane. 2. Cap în SE Franţei, la SE de loct. cu acelaşi nume. Agedabia. Loct. în NE Libiei, pe ţărmul Golfului Sidra (Marea Mediterană), la SE de Benghazi. Ageki. (aghechii). Loct. în ins. Honshu (Japonia), la VNV de oraşul Nagoya. Agen. (ajă). Oraş în Franţa (Guyenne et Gascogne), pe fluviul Garonne. Agenais. (ajăne). (Agénois-ajenois). Regiune în SV Franţei. Ager. (agher). Mic afluent (în Austria) al râului Traun (afluent de dreapta al fluviului Dunărea). Izvorăşte din Munţii Alpi. Ágerdömajor. (agherdeo moior). Loct. în NE Ungariei (Szabolcs-Szatmár-Bereg), la graniţa cu România. Äger. (egăr). Lac (7,2 kmp) în centrul Elveţiei, la NE de lacul Vierwaldstätt. Àger. (aher). Loct. în NE Spaniei, la NE de oraşul Lérida. Agerbæk. (eerbec). Loct. în pen. Iutlanda (Danemarca), pe râul Sneum, la NE de oraşul Esbjerg. Āgere Maryam. Loct. în S Etiopiei, la poala SV a Munţilor Mendebo. Ägerisee. (egrezii). Lac în Austria, la E de lacul Zug. Agernæs. (eernis). Golf situat în N insulei Fyn (Danemarca). Agerskov. Loct. aflată în S pen. Iutlanda (Danemarca), la NV de oraşul Åbenrå. Agersø. (ersu). Ins. daneză situată în str. Beltul Mare, la V de ins. Sjælland. Agerup. (agherup). Loct. în Danemarca, în ins. Sjaelland, la V de capitala statului. Ágfalva. (ag folvo). Loct. în NV Ungariei (Győr-Moson-Sopron), la graniţa cu Austria, la V de Sopron. Aggas. Ins. la E de Groenlanda, în str. Dania (Oceanul Atlantic). Aggeneys. (agheniz). Loct. în NV Rep. Africa de Sud, la NE de oraşul Okiep. Agger. (aghe). Râu în Germania, afluent al Rinului, la E de Köln. Aggersund. (agherşund). Loct. în N pen. Iutlanda (Danemarca), pe malul N al fiordului Lim, la V de oraşul Ålborg. Aggius. (agius). Loct. în Insulei Sardinia (Italia), la NE de oraşul Sassari. Aggsbach. (agsbah). Loct. în NE Austriei, pe Dunăre, la NV de oraşul St. Pölten. Aggtelek. (og telec). Loct. în NNE Ungariei (Borsod-Abaúj-Zemplén), în zona carstică cu acelaşi nume, aproape de graniţa cu Slovacia. Aggtelek-Jósfavö. (ogtelec ioşfoveo). Peşteră renumită în N Ungariei, la NV de Miskolc; lungimea este de 22 kilometri. Agesta. (aghesta). Loct. (cu centrală atomo-electrică), la SV de Stockholm (Suedia). Agha Jari. (aga giarii). Centru de extracţie a ţiţeiului, în SV Iranului, aproape de Golful Persic. Directory: wp-content -> uploads -> 2012 2012 -> The Case Against the nypd’s Quota-Driven ‘Broken Windows’ Policing What Is It? 2012 -> Aa and na members Dying from Tobacco 2012 -> [Baby Crying] 01: 04 [Ching 2012 -> Unit Name / Nom de l’unité uic / ciu dates 2012 -> What We Owe Jehovah’s Witnesses 2012 -> Oceans Challenge Badge 2012 -> Canadian cycling olympians 2012 -> Greg landry, june olkowski and tom lysiak 2012 -> William goldman 2012 -> Does translocation and restocking confer any benefit to the European eel population? A review Download 1.54 Mb. Share with your friends:
|