Pronunţie şi aşezarea geografică) ediţia a doua revizuită Şi adăugită andrei c. Indrieş (Coordonator) andrei a. Indrieş robert a. Indrieş

Al-Aqaila. (al acaila). Loct. şi oază în NV Arabiei Saudite. Alaquàs

Download 1.54 Mb. Page 9/32 Date 20.05.2017 Size 1.54 Mb. #18657

Al-Aqaila. (al acaila). Loct. şi oază în NV Arabiei Saudite. Alaquàs. Loct. în E Spaniei, la VSV de Valencia. Alaquines. (alachinis). Loct. în E Spaniei, la NV de oraşul Ciudad de Valles. Alaraz. (alaras). Loct. în partea central-vestică a Spaniei, la SE de Salamanca. Alarcón. Loct. în E Spaniei, pe râul Júcar, la SE de lacul de acum. Embalse de Alarcón. Alar del Rey. (alar del rei). Loct. în N Spaniei, pe râul Pisuerga, la NV de Burgos. Al Argoub. (al argub). Loct. în V Saharei Occidentale, pe ţărmul Atlanticului, la N de Tropicul Racului. Al-Aridij. (al aridigi). Loct. în Arabia Saudită, la V de capitala ţării. Alaro. Centru de exploatare a cărbunelui brun situat în ins. Mallorca (Spania). Al Artāwīyah. (al artauii iah). Loct. în NE Arabiei Saudite, la ENE de Buraydah. Alarupi. (alarupii). Loct. minieră (lignit) în E Albaniei, la N de Körce. Alas. Loct. aflată în NV insulei Sumbawa (Indonezia). Alaš. (alaş). Râu în Siberia (Rusia), afluent al lui Enisei. Al-Asfar. Loct. în SV Arabiei Saudite, la SE de oraşul Mecca. Al ′Asharāh. (al aşarah). Loct. în SE Siriei, pe Eufrat, la SE de oraşul Dayr az Zawr. Ala Shan (Alasan). (alaşan). 1. Culme muntoasă în N Chinei, între deşertul cu acelaşi nume şi valea fluviului Huanghe. Lungimea este de circa 270 km, iar altitudinea maximă 3 230 m (vf. Ningshuo). Se mai numeşte Helanshan. 2. Regiune deşertică în N Chinei, între culmile muntoase Ala Shan (la E) şi Nan Shan (la S). Suprafaţa circa 1 milion kmp. Altitudinea: 835-1 600 m. Se mai numeşte şi Alxa Shamo. Alas. Str. între insulele indoneziene Lombok (la V) şi Sumbawa (la E). Alaska. (alasca). 1. Mare Pen. în NV Americii de Nord, mărginită de Oceanul Arctic (la N), Marea Bering (la V) şi Oceanul Pacific (la S), pe teritoriul căruia se află statul american cu acelaşi nume. Lungimea 700 km, lăţimea 10-170 km. Suprafaţa este de 1 500 000 kmp. 2. Pen. îngustă în NV Americii de Nord, limitată de Marea Bering (la V), Golful Bristol (la SV) şi Oceanul Pacific (la SE). Este parte a marii peninsule cu acelaşi nume. Altitudinea maximă este de 2 714 m (vf. Pavlof). Are suprafaţa de 22 000 kmp. 3. Culme muntoasă în S peninsulei Alaska. Lungimea circa 1 000 km iar altitudinea maximă de 6 194 m (vf. McKinley); după alte date, 6 193 m. 4. Golf al Oceanului Pacific, pe coastele Americii de Nord, între Pen. Alaska şi arhipelagul Alexandru (Alexander). Adâncimea maximă ajunge la 5 660 m. 5. Curent cald în NE Oceanului Pacific (Golful Alaska şi Marea Bering). 6. Stat al S.U.A., situat în Pen. omonimă, având suprafaţa 1 530 000 kmp şi peste 510 000 loc. Centrul său administrativ este oraşul Juneau. Al ′Assāfīyah. (al asafii iah). Loct. în NNV Arabiei Saudite, la ESE de oraşul Tabūk. Alassio. Loct. în NV Italiei, la Golful Genova, la SV de oraşul Genova. Alaşan. v. Ala Shan (2). Alaşehir. Oraş în Turcia asiatică, la E de oraşul Izmir, pe râul Gediz. Alastaro. Loct. în SV Finlandei, pe râul Loimijoki, la SE de Pori. Alat. Loct. în SV Uzbekistanului, la graniţa cu Turkmenistan, la SV de Buhara. Älät. (elet). Loct. în E Azerbaidjanului, pe ţărmul caspic, la S de Baku. Alatanaola. v. Hsinparhuinci. Alatau. Denumirea unor masive muntoase din Kirghizia şi Kazahstan la SE de Lacul Balhaş: Djungarski Alatau (4 464 m), Kunghei Alatau (4 771 m), Kirghizki Alatau (4 875 m), Talaski Alatau (4 482 m), Terskei Alatau (5 216 m), Zalaiski Alatau (4 973 m), Kokša (5 982 m). Alatir (Alatyr′). Loct. în E Rusiei, pe râul Alatyr′ (afluent al râului Sura şi subafluent al Volgăi), la SV de Kazan. Alatna. (aletna). Râu în Alaska, afluent al râului Koyukuk. Alatoz. (alatos). Loct. în SE Spaniei, la ENE de Albacete şi la SV de Valencia. Alatri. (alatrii). Loct. în Italia Pen.ră, la N de oraşul Frosinone. Alatyr′. 1. v. Alatir. 2. Râu în Rusia, afluent al râului Sura (Volga). Alattyán. (olotian). Loct. în Ungaria (Jász-Nagykun-Szolnok), pe râul Zagyva, la SE de Jászberény şi la NV de Szolnok. Al-Auda. Loct. în NE Arabiei Saudite, la NV de capitala statului. Alausí. (alausii). Oraş situat în centrul Ecuadorului, la E de Guayaquil. Alava. Reg. adm. în N Spaniei, cu centrul la Vitoría Gasteiz. Álava. Loct. istorică în N Spaniei, în regiunea Vascongadas (zona oraşului Bilbao). Alaverdi. (alaverdii). Centru al cuprului, în SV Armeniei. Alavieska. Loct. în V Finlandei, pe râul Kalajoki, la SV de oraşul Oulu. Ala-Vuokki. (ala vuochii). Loct. în E Finlandei, la NE de oraşul Kajaani. Alavus. Loct. în VSV Finlandei, pe râul Lapunanjoki, la SE de oraşul Vaasa. Alawalpur. (alaualpur). Loct. în N Indiei, la NE de oraşul Jalandhar. Alawa Ngandi Aboriginal Land. (aleua ngandii aboriginal lend). Parc naţional în N Australiei, în pen. Arnhem. Alawoona. (aleuna). Loct. în SSE Australiei, la NE de Adelaide. Al ′Ayn. (al ain). Loct. în VNV Arabiei Saudite, la NV de Medina. Al ′Aynā. (al aina). Loct. în V Iordaniei, pe uedul Wadi al Haşah, la SE de oraşul Al Karak. Alayunt. (alaiunt). Loct. în partea V a Turciei asiatice, la SV de oraşul Eskişehir. Al-'Azair. Loct. în SE Irakului, pe Tigru, la SE de Bagdad. Al-Azamiyah. (al azamii iah). Cartier al oraşului Bagdad (Irak). Alazeia (Alazeya). Fluviu în Federaţia Rusă, în NE Siberiei. Lungimea este de 1 590 km (împreună cu râul Nel'kan). Izvorăşte din podişul omonim, de la 954 m altitudine şi se varsă prin două braţe în Marea Siberiei Orientale. Alazeya. v. Alazeia. Al-'Aziziyah. (al azizii iah). 1. Loct. în Irak, pe Tigru, la SE de Bagdad. 2. Oraş în NV Libiei, la SV de Tripoli. Are circa 35 000 loc. Este locul unde s-a înregistrat cea mai ridicată temperatură pe glob (58oC la umbră). Al Azraq al Janūbī. (al azrac al gianubii). Loct. în N Iordaniei, la ESE de Amman. Alb. 1. Lac în N Rusiei, la SE de Lacul Onega. 2. Râu în Germania, afluent al Rinului; traversează Karlsruhe. Alba. 1. Judeţ în partea central-vestică a României, pe cursul mijlociu al Mureşului. Suprafaţa 6 231 kmp, circa 420 000 loc. Reşedinţa Alba Iulia. 2. Loct. (cu cetate) în V Spaniei, pe râul Tormes, afluent al fluviului Duero. 3. Loct. în NV Italiei, pe râul Tanaro, la SV de oraşul Asti. 4. Loct. în S.U.A. (Michigan), la E de lacul Michigan. 5. Loct. în S.U.A. (Texas), la E de Dallas. Al Bāb. Loct. în NNV Siriei, la NE de Alep. Albac. Com. în jud. Alba; circa 2 700 loc. Satele componente: Albac, Bărăşti, Budăieşti, Cioneşti, Costeşti, Dealu Lămăşoi, Deve, După Pleşe, Faţa, Pleşeşti, Potionci, Rogoz, Roşeşti, Ruseşti, Sohodol, Tamboreşti. Albacete. (alvasetii). 1. Oraş în S Spaniei (Castilla-La Mancha), cu circa 130 000 loc. 2. Reg. adm. în SE Spaniei, cu centrul în oraşul omonim. Al Bad′. Loct. în NV Arabiei Saudite, la V de oraşul Tabūk, la golful Aqaba. Al Badā′i′. (al badaii). Loct. în NV Arabiei Saudite, la SE de Tabūk. Alba de Tormes. (alva de tormes). Loct. în V Spaniei, pe râul Tormes, la SE de Salamanca. Al-Badia. Cap în ENE Arabiei Saudite, la Golful Persic, la N de oraşul Ras Tanurah şi de ins. Bahrain. Al Badī′ah. (al badii iah). Loct. în NV Arabiei Saudite, la hotarul cu Iordania, la NV de Tabūk. Al Bādiyah al Janūbīyah. (al badii iah al gianubii iah). Regiune de râuri aflată în S Irakului, la SV de fluviul Eufrat. Al Bahah. 1. Loct. în SV Arabiei Saudite, la NV de oraşul Abha. 2. Reg. adm. în SV Arabiei Saudite, cu centrul în loct. omonimă. Albaida. (alvaida). Loct. în E Spaniei, la N de oraşul Alcoy. Al Bā′ij. (al baigi). Loct. în NNV Iordaniei, la NE de oraşul Al Mafraq. Alba Iulia. Municipiu în partea central-vestică a ţării, pe dreapta râului Mureş, reşedinţa jud. Alba. Circa 75 000 loc. Centru istoric. Denumirea veche Bălgrad. Satele componente sunt: Bărăbanţ, Miceşti, Oarda, Pâclişa, Ciugud, Drâmbar, Dumbrava, Hăpria, Şeuşa, Teleac. Albal. (alval). Loct. în E Spaniei, la SV de Valencia. Albaladejo. (alvaladeho). Loct. găsită în SSE Spaniei, la SV de Albacete. Albaladejo del Cuende. (alvaladeho del cuende). Loct. în partea central-estică a Spaniei, la SV de oraşul Cuenca. Albalate de Arzobispo. (alvalate de arsovispo). Loct. în NE Spaniei, pe râul Martín, la SE de Zaragoza. Albalate de Cinca. (alvalate de sinca). Loct. în NE Spaniei, pe râul Cinca, la NV de Llerida (Lérida). Albalate de las Nogueras. (alvalate de las nogheras). Loct. în Spania, la NV de oraşul Cuenca. Alba-Longa. Oraş în Latium, la SE de Roma. Locul de naştere legendar al lui Romulus şi Remus. Al Balqa. Reg. adm. în NV Iordaniei cu centru la As Salt. Alban. (albo). Loct. în S Franţei, la SE de oraşul Albi şi la NE de oraşul Toulouse. Albánchez. (alvanciz). Loct. în SE Spaniei, la NE de Alméria. Albanel. (albenol). Lac situat în Pen. Labrador (Canada). Albania. Stat în V Peninsulei Balcanice. Suprafaţa 28 700 kmp, numărul populaţiei 3,2 milioane loc. Capitala Tirana. Albaniei, Alpii. Munţi în N Albaniei, cu altitudinea maximă de 2 694 m. Albano. 1. Lac de crater vulcanic în Munţii Albai, la S de Roma; suprafaţa 6 kmp iar adâncimea maximă 170 m. 2. Loct. lângă lacul omonim, la SE de capitala Italiei. Albano di Lucania. (albano dii lucania). Loct. în S Italiei Pen.re, la SE de Potenza. Albano Laziale. (albano laţiale). Loct. italiană situată la SE de Roma. Albany. (albenii). 1. Loct. în NE insulei Jamaica, pe coasta Mării Antilelor, la NV de oraşul Annotto Bay. 2. Loct. în S.U.A. (Kentuky), la SV de Lexington. 3. Loct. în S.U.A. (Texas), la V de Fort Worth şi la NE de Abilene. 4. Reg. adm. în statul New York (S.U.A.) cu centrul în aceeaşi localitate. 5. Fluviu în Canada, cu lungimea de 981 km. Izvorăşte din Câmpia înaltă a Marilor Lacuri şi se varsă în Golful James (Golful Hudson) la Fort Albany. 6. Oraş în NE S.U.A., port pe fluviul Hudson, centrul administrativ al statului New York. Circa 120 000 loc. 7. Loct. în SV Australiei, pe ţărmul Oceanului Indian, la SE de Perth. 8. Oraş în SE S.U.A. (Georgia), pe râul Flint, la SE de oraşul Atlanta. 9. Loct. în S.U.A. (Tennessee), pe ţărmul lacului de acumulare Dale Hollow, la NE de Nashville. 10. Loct. în S.U.A. (Minnesotta), la NV de Minneapolis şi la V de oraşul St. Cloud. 11. Loct. în NV S.U.A. (Oregon), la SV de oraşul Portland. Albany Downs. (albenii dauns). Loct. în Australia, pe râul Maranoa, la V de loct. Surat. Albardão do João Maria. (albardo du jo marie). Parc naţional în SE Braziliei, la S de oraşul Pelotas, pe ţărmul Atlanticului. Al Bardī. (al bardii). Loct. în NE Libiei, la graniţa Egiptului, pe ţărmul Mării Mediterane. Albardón. (alvardon). Loct. în Argentina, la NV de oraşele Mendoza şi San Juan. Albares. (alvaris). Centru de exploatare a fierului situat în NV Spaniei. Albarine. (albarin). Râu în ESE Franţei, afluent al Rhonului la E de Lyon. Albaron. (albaro). Loct. în S Franţei, în Delta Ronului. Albarracín. (alvarasin). Loct. în partea central-estică a Spaniei, pe râul Turia, la SV de Zaragoza. Albarragena. (alvar rahena). Râu în V Spaniei, afluent al fluviului Tago (Tejo). Al Barrah. Loct. în Arabia Saudită, la NV de capitala Ar Riyadh. Al Basiri. (al basirii). Loct. în V Siriei, la SE de oraşul Hims (Homs). Al Basra (Al Başra, Basora). Oraş în SE Irakului, la vărsarea fluviului Shatt al Arab (care se formează prin unirea fluviilor Tigru şi Eufrat) în Golful Persic. Al Başrah. v. Al Basra. Albaştri, Munţii. Munţi în ESE Australiei, la NV de Sydney. 2. Munţi în NE R.D. Congo, la V de lacul Albert. 3. Munţi în NV S.U.A. (statul Oregon). Albatana. (alvatana). Loct. în SE Spaniei, la SE de Albacete. Albatera. (alvatera). Loct. în SE Spaniei, la SV de Alicante. Al Bathā. Loct. în SE Irakului, pe Eufrat, la NV de Basra. Al-Batina. Regiune de coastă a Omanului în NE ţării, la Golful Oman (Marea Arabiei). Albatros. 1. Golf al Golfului Carpentaria aflat în V pen. York (Australia). 2. Platou oceanic (Pacific), la V de America Centrală. Aici se află Ins. Clipperton. Albatross Bank. (albetros benc). Banc nisipos situat la ESE de ins. Jamaica. Albatross Point. (albetros point). Cap în S insulei Antipozilor (Pacific). Albă. 1. Ins. situată în Oceanul Arctic (în Marea Kara), la N de Pen. Iamal. 2. Albă, Marea. v. Marea Albă. Al Baydā′. (al baii da). Loct. în SSV Yemenului, la NE de oraşul Aden. Albay Gulf. (alvai gulf). Golf al Mării Filipinelor aflat în SE insulei filipineze Samar. Ålbæk. (olbec). Loct. daneză situată în NE pen. Iutlanda, pe ţărmul str. Kattegat. Ålbæk Bugt. (olbec bugt). Golf al str. Kattegat aflat în NE pen. Iutlanda. Aici se găseşte localitatea Ålbæk. Albegna. (albenia). Râu în V Italiei, partea Pen.ră, cu vărsare în Marea Tireniană la S de oraşul Grosseto. Albelda. (alvelda). Loct. în NE Spaniei, la NV de Lérida. Albemarle. (albemarel). 1. Loct. în S.U.A. (Carolina de Nord), pe ţărmul V al lacului de acumulare High Rock (râul Pee Dee), la NE de Charlotte. 2. (Sound). Golf în E S.U.A. (Atlantic), la NV de capul Hatteras, la SE de Norfolk. 3. Reg. adm. în cadrul statului Virginia (S.U.A.). Albermarle Sound. (albemarel saund). V. Albemarle (2). Albenga. Loct. în NV Italiei, pe ţărmul Mării Ligurice (Golful Genova), la SV de Genova. Albeni. Com. în jud. Gorj, cu circa 3 000 loc. Satele componente: Albeni, Bârzeiu de Gilort, Bolboceşti, Doseni, Mirosloveni, Pruneşti. Albens. (albo). Loct. în Franţa, la NE de lacul Bourget şi la NV de oraşul Chambéry. Al Béqaa. Reg. adm. în NE Libanului. Alberche. (alvercii). Râu în centrul Spaniei, afluent al fluviului Tajo. Are 178 km lungime, curgând la SV de Madrid. Alberdi. (alverdii). Loct. în NE Argentinei, pe fluviul Parana, la NV de oraşul Rosario. Alberene. (albrin). Loct. în S.U.A. (Virginia), la SV de oraşul Charlottesville. Alberga. (alberga). 1. Loct. în Australia (Australia de Sud), la NV de lacul Eyre şi la NV de William Creek, pe râul omonim. 2. Râu intemitent în Australia, cu vărsare în Lacul Eyre. Albergaria-a-Velha. (albergaria a vela). Loct. în VNV Portugaliei, la E de oraşul Aveiro. Albergaria dos Doze. (albergaria dus dozii). Loct. în V Spaniei, la S de oraşul Cimbra. Alberic. (alveric). Loct. în E Spaniei, pe râul Júcar, la SV de Valencia. Alberite. (alverite). Loct. în NNE Spaniei, pe râul Iregua (afluent al lui Ebro), la SSE de oraşul Logroño. Alberique. (alveric). Loct. în SE Spaniei, pe râul Júcar, la SV de Valencia. Albern. Loct. lângă Viena (Austria). Alberobello. Loct. în SE Italiei Pen.re, nu departe de oraşul Bari. Albersdorf. (alberzdorf). 1. Loct. lângă Leipzig (Germania). 2. Loct. în N Germaniei, în Pen. Iutlanda, la V de Canalul Kiel, la SV de Rendsburg. Albert. 1. Râu în NNE Australiei, cu vărsare în Golful Carpentaria. 2. Lac în Africa (fost Mobutu Sese Seko), în R.D. Congo. Lac tectonic în E Africii (Marele Graben Est-African), la graniţa dintre R.D. Congo şi Uganda. Suprafaţa 5 300 kmp, adâncimea maximă 51 m. Din acest lac îşi are izvorul unul dintre izvoarele Nilului (Bahr-el-Jebel). S-a numit Albert (Albert-Nyanza) iar din 1998 şi-a reprimit vechiul nume. 3. Canal în Belgia, construit între oraşele Maastricht şi Antwerpen (Anvers). Are 129 km lungime. 4. Loct. în NE Franţei, la NE de Amiens. 5. Munte în ins. Noua Guinee, în statul Papua-Noua Guinee (3 690 m în Muntele Nelson). Alberta. (alberta). 1. Loct. în S.U.A. (Alabama), la VSV de oraşul Montgomery. 2. Loct. în S.U.A. (Virginia), la SV de oraşul Richmond. 3. Provincie în V Canadei. Suprafaţa 644 400 kmp şi circa 2,5 milioane loc. Centrul administrativ este Edmonton. Albertfalva. (olbert folvo). Loct. lângă Budapesta (Ungaria). Albert Falls Nature Reserve. (albărt fols netur rezerv). Parc naţional în E Rep. Africa de Sud, la NV de Durban şi la N de oraşul Pietermaritzburg. Alberti. (alvertii). Loct. în E Argentinei, pe Rio Saledo, la SV de oraşul Chivilcoy. Albertinia. (albărtinia). Loct. în S Rep. Africa de Sud, la SV de oraşul George. Albertirsa. (olbertirşa). Loct. în Ungaria (Pest), la SE de Budapesta, pe râul Gerje. Albert Kanaal. v. Albert (3). Albertkázmérpuszta. (olbert cazmer pusto). Loct. în NV Ungariei (Győr-Moson-Sopron), la graniţa cu Austria, la VSV de oraşul Mosonmagyaróvár. Albert Lea. (albărt le). Loct. în S.U.A. (Minnesota), pe râul Shelrock (afluent al fluviului Mississippi), la S de Minneapolis. Albert Nil. Denumirea Nilului la ieşirea din lacul Albert. Alberto de Agostini. (alverto de agostinii). Parc naţional în S Chile-ului, în SV insulei Ţara de Foc. Alberton. (albertăn). 1. Oraş în NE Republicii Africa de Sud (Transvaal), în aglomeraţia Johannesburg. Peste 230 000 loc. 2. Loct. în NE Insulei Edward (Canada), pe ţărmul atlantic. 3. Loct. în S.U.A. (Montana), la SV de lacul Flathead şi la SE de oraşul Spokane. Albert Town. (albărt taun). Loct. în insulele Bahamas (Atlantic). Albertville. (albervil). 1. Staţiune montană în Munţii Alpi (Franţa). 2. Numele vechi al oraşului fost zairez (R.D. Congo) Kalemie (v.). 3. Loct. în S.U.A. (Alabama), la S de oraşul Huntsville. Albese. Loct. în N Italiei, la SE de lacul Como. Albeşti. 1. Com. în jud. Botoşani, cu circa 6 200 loc Satele componente sunt: Albeşti, Buimăceni, Coştiugeni, Jijia, Măşcăteni, Tudor Vladimirescu. 2. Com. în jud. Constanţa, cu circa 3 200 loc. Satele componente: Albeşti, Arsa, Coroana, Cotu Văii, Vârtop. 3. Com. în jud. Ialomiţa; circa 2 800 loc. Satele componente: Albeşti, Bataluri, Bueşti, Marsilieni. 4. Com. în jud. Mureş (circa 5 700 loc.), suburbană municipiului Sighişoara. Satele componente sunt: Albeşti, Bârlibăşoaia, Boiu, Jacu, Şapartoc, Ţopa, Valea Albeştiului, Valea Dăii, Valea Şapartocului. 5. Com. în jud. Vaslui cu peste 3 100 loc. Satele componente: Albeşti, Corni-Albeşti, Crasna, Gura Albeşti. Albeştii de Argeş. Com. în jud. Argeş, pe râul Argeş. Circa 6 100 loc. Satele componente: Albeştii Pământeni, Albeştii Ungureni, Brăteşti, Doblea, Dobrotu, Dumireşti, Florieni. Albeştii de Muscel. Com. în jud. Argeş. Aproape 5 000 loc. Reşedinţa comunei este satul Bughea de Sus. Satele componente: Bughea de Sus, Albeşti, Cândeşti. Albeşti-Paleologu. Com. în jud. Prahova cu circa 6 200 loc. Satele componente ale comunei: Albeşti-Paleologu, Albeşti-Muru, Cioceni, Vadu Părului. Albestroff. (albistrof). Loct. în E Franţei, la NE de Nancy şi la NV de Strasbourg. Albeuve. (albeov). Loct. în SV Elveţiei, la NE de lacul Geneva. Albi. (alb). Oraş în S Franţei, pe râul Tarn, afluent al fluviului Garonne, la NE de Toulouse. Albia. (albia). Loct. în S.U.A. (Iowa), la SE de Des Moines şi la V de Ottumwa. Al Bi′āj. (al biagi). Loct. în NV Irakului, la VSV de Mosul. Albidona. Loct. în S Italiei Pen.re, în Calabria, pe ţărmul Golfului Taranto, la SV de Taranto. Albigna. (albinia). Hidrocentrală în SE Elveţiei, pe râul Inn. Albignasego. (albiniasego). Loct. în NE Italiei, la SE de Padova şi la SV de Veneţia. Albina. Loct. în NE statului Surinam, la graniţa cu Guyana Franceză, la ESE de Paramaribo. Albinia. Râu în V Italiei Pen.re, la SE de Grosseto şi la N de Muntele Argentario (635 m). Albino. Loct. în N Italiei, la NE de Bergano. Albion. (albiăn). 1. Loct. în S.U.A. (Illinois), la SE de St. Louis. 2. Loct. în S.U.A. (Michigan), la E de Jackson şi la SV de Detroit. 3. Loct. în NE S.U.A. (New York), aproape de lacul Ontario, la V de Rochester. 4. Loct. în S.U.A. (Pennsylvania), la E de Cleveland şi la SV de oraşul Erie. 5. Loct. în NV S.U.A. (Washington), la S de Spokane. 6. Denumirea veche a Angliei. Al Bi′r. Loct. în NV Arabiei Saudite, la NV de oraşul Tabūk. Albires. (alviris). Loct. în NNV Spaniei, la SE de oraşul León. Albis. Munte în N Elveţiei. Albisgütli. (albisghiutlii). Loct. lângă Zürich (Elveţia). Albisrīyah. (albisrii iah). Loct. în NNV Iordaniei, la ENE de oraşul Az Zarqa′. Albisola Marina. Loct. italiană aflată pe ţărmul NV al golfului Genova, la SV de Genova şi la NE de oraşul Savona. Albisola Superiore. Loct. în Italia, la VSV de Genova, la NV de Savona. Al Biyādh. (al bii iadh). Podiş în Arabia Saudită, la SSE de capitala statului. Alblasserdam. Loct. în Olanda, la E de Amsterdam. Albocácer. (alvocaser). Loct. în NE Spaniei, la NE de oraşul Castellóde la Plana. Alboloduy. (alvolodui). Loct. în SE Spaniei, la NV de Almería. Directory: wp-content -> uploads -> 2012 2012 -> The Case Against the nypd’s Quota-Driven ‘Broken Windows’ Policing What Is It? 2012 -> Aa and na members Dying from Tobacco 2012 -> [Baby Crying] 01: 04 [Ching 2012 -> Unit Name / Nom de l’unité uic / ciu dates 2012 -> What We Owe Jehovah’s Witnesses 2012 -> Oceans Challenge Badge 2012 -> Canadian cycling olympians 2012 -> Greg landry, june olkowski and tom lysiak 2012 -> William goldman 2012 -> Does translocation and restocking confer any benefit to the European eel population? A review Download 1.54 Mb. Share with your friends: