Pronunţie şi aşezarea geografică) ediţia a doua revizuită Şi adăugită andrei c. Indrieş (Coordonator) andrei a. Indrieş robert a. Indrieş

Apostoloi. Loct. în centrul insulei Creta (Grecia). Apostolovo

Download 1.54 Mb. Page 22/32 Date 20.05.2017 Size 1.54 Mb. #18657

Apostoloi. Loct. în centrul insulei Creta (Grecia). Apostolovo. Loct. în Ucraina, la SE de Krivoi Rog şi la V de lacul de acumulare Kahovka de pe Nipru. Apoteri. (apoterii). Loct. în partea central-sudică a Guyanei, pe râul Essequibo. Apo West Passage. (apo uest pasegi). Str. în Filipine, la NE de ins. Busuanga. Apozai. Loct. în Pakistan, lângă oraşul Zhob, la SV. Appalachi (apalaşi) (Appalachian Mountains). (apalaşian mauntinz). Sistem muntos în E S.U.A. şi Canadei, paralel cu ţărmul Oceanului Atlantic. Altitudinea maximă ajunge la 2 307 m (vf. Michell). Appalachia. (epelăciă). Loct. în S.U.A. (Virginia), la NV de Johnson City (Tennessee). Äppelbo. (epelbo). Loct. în partea central-sud-vestică a Suediei, pe râul Vesterdelälven, la V de Borlänge. Appelsga. Loct. în NE Olandei, la SV de Assen. Appeltern. Loct. în partea central-sudică a Olandei, pe Maas, la V de Nijmegen şi la SV de Arnhem. Appelviken. Cartier al capitalei Suediei. Appen. (apin). Loct. în NV Germaniei, la NV de Hamburg. Appenini. v. Apenini. Appenzell. (apănţel). Oraş în NV Elveţiei, centru administrativ al semicantonului Appenzell Innerhoden. Are circa 5 000 loc. Appenzell Ausserrhoden (Ausser-Rhoden). (apănţel ausarodan). Semicanton în NE Elveţiei cu suprafaţa de 243,5 kmp şi circa 50 000 loc. Centrul administrativ este Herisau. Appenzell Innerrhoden (Inner-Rhoden). (apănţel inerrodăn). Semicanton în NE Elveţiei cu suprafaţa de 172,4 kmp şi circa 15 000 loc. Centrul administrativ este Appenzell. Appiano. Loct. în N Italiei, la SV de lacul şi oraşul Como. Appiano sulla Strada del Vino. Loct. în N Italiei, la VSV de oraşul Bolzano. Appignano. (apiniano). Loct. în E Italiei apeninice, la SV de Ancona. Appingedam. (apinghedam). Loct. în NE Olandei, pe canalul Eems, la NE de Groningen. Appleby (Appleby-in-Westmorland). (eplâbii in uestmorlend). Loct. în NV Angliei (Marea Britanie), pe Eden, la SE de Carlisle. Appleby-in-Westmorland. v. Appleby. Applecross. (aplii cros). Loct. în VNV Scoţiei (Marea Britanie), la str. Inner, la VNV de loct. Lochvarron. Aples. (aplî). Loct. în SV Elveţiei, la V de lacul Geneva şi de oraşul Lausanne. Appleton. (aplîtăn). 1. Loct. în S.U.A. (Minnesotta), pe râul Minnesotta, la VNV de oraşul St. Paul. 2. Oraş situat în N S.U.A. (Wisconsin), lângă lacul Michigan. Are circa 315 000 loc. Apple Valley. (epăl valii). Loct. în S.U.A. (California), la NNE de oraşul San Bernardino. Appomattox. (epămetăcs). Loct. în E S.U.A. (Virginia), cu peste 1 500 loc. Approuague. (apruag). Râu în NE Guyanei Framceze, cu vărsare în Atlantic la loct. Guisanbourg. Apra Harbor. (epra harbăr). Golf în V insulei Guam (S.U.A.). Apra Heights. (epra haigts). Loct. în VSV insulei Guam (S.U.A.) din Pacific. Aprelevka. Loct. în Rusia, la SV de Moscova. Aprelsk. Loct. în Siberia (Rusia), la NE de lacul Baikal, la SV de Svetlii. Apremont. (apremon). Loct. în NE Franţei, pe râul Ardennes, la ESE de oraşul Reims. Aprica. Loct. în N Italiei, la E de oraşul Sondrio. Apricena. Loct. în SE Italiei Pen.re, la NV de Foggia, în V peninsulei Gargano. Aprigliano. (apriliano). Loct. în SSV Italiei Pen.re, la SE de oraşul Cosenza. Aprilia. Loct. în V Italiei Pen.re, la SSV de Roma. Apsalos. Loct. în N Greciei, la NNE de oraşul Edessa. Apşeron. Pen. în Azerbaidjan, la E de Munţii Caucaz, care înaintează în Marea Caspică pe o lungime de 60 km, lăţimea sa maximă fiind de 30 km. Suprafaţa 1 036 kmp. Pe coasta de SV se află Baku. Apšeronsk. (apşeronsc). Loct. în S Rusiei europene, la SV de Majkop şi la SE de Krasnodar. Apsley. (epslî). Loct. în SE insulei Tasmania (Australia), la NE de Hobart. Apt. Loct. în SE Franţei, la NNE de Marseille şi la ESE de Avignon. Apu. Râu în ins. Buru (Indonezia), cu vărsare în E, în Marea Maluku. Apucarana. Loct. în SV Braziliei, la SV de Londrina şi la NV de Curitiba. Apuka. Loct. în NE Siberiei (Rusia), pe ţărmul Mării Bering. Apulco. Loct. în Mexic, la NE de capitala statului. Apulia (Puglia). (pulia). Regiune în S Italiei, între Marea Adriatică şi Marea Ionică. Suprafaţa 19,4 mii kmp şi circa 4,3 milioane loc. Centrul administrativ este Bari. Apulum. v. Alba Iulia. Apurahuan. (apurauan). Loct. în V insulei Palawan (Filipine), la Marea Chinei de Sud. Apure. (apurii). 1. Rio Apure. Râu în Venezuela, afluent stâng al fluviului Orinoco; lungimea este de 1 580 km. Izvorăşte din Cordiliera de Merida (Anzii Nordici) prin râurile Sarare şi Uribante. 2. Stat în S Venezuelei. Suprafaţa este de 76,5 mii kmp şi circa 250 000 loc. Centrul administrativ este San Fernando de Apure. Apurimac. 1. Râu în Perú, considerat izvorul stâng al râului Ucayali şi cel mai îndepărtat izvor al fluviului Amazon. Lungimea râului este de aproape 1 000 (965,6) km. Izvorăşte din Lacul Intyre (Anzii Peruvieni). 2. Reg. adm. în Peru cu centrul la Abancay. Apurito. Loct. în partea central-sudică a Venezuelei, pe râul Apure, la VNV de oraşul Achaguas. Apuseni, Munţii. Grupă muntoasă, parte componentă a Carpaţilor Occidentali, încadrată de Câmpia şi Dealurile de Vest (Banato-Crişene) la V, de Podişul Transilvaniei (la E), de Podişul Someşan (la N) şi de culoarul Mureşului (la SE). Are subdiviziuni muntoase şi depresiuni. Aqaba (Akaba). 1. Golf strâmt şi alungit în NE Mării Roşii, între Pen. Sinai şi Pen. Arabia. Lungimea este de 180 km, lăţimea 28 km, adâncimea maximă 1 828 m. 2. Oraş în SV Iordaniei, singurul port al ţării, la Marea Roşie având circa 40 000 loc. v. Akaba. 'Aqabet-el-Hejaziya. (acabet el hegiazii ia). Loct. în S Iordaniei, nu departe de graniţa cu Arabia Saudită. Aqal. Loct. în N Chinei, la SV de Aksu. Aq-Chah. (ac ciah). Loct. în N Afganistanului, pe râul Band-i-Ami, la NV de Mazar. Āqchah. (acah). Loct. în N Afganistanului, la NV de oraşul Mazār-e-Sharīf. Aq Chai. (ac ciai). Râu în NV Iranului, afluent al râului Qotūr Chai. 'Aqda. Loct. în Iran, la SE de Isfahan. 'Aqig. (achig). Loct. în NE Sudanului, pe ţărmul Mării Roşii, nu departe de graniţa Etiopiei. Aqitag. Vârf (1 524 m) în N Chinei, la S de depresiunea Turfan. Aq-Kupruk. (ac cupruc). Loct. în N Afganistanului, pe râul Band-i-Ami, la SSV de Mazar. Aqqan. Loct. în China, la N de Munţii Kunlun. Aqqikkol Hu. Lac în N Chinei, la N de Munţii Kunlun şi la S de Munţii Altun. Aqra. (acra). Loct. în NE Irakului, la NE de Mosul, aproape de graniţa cu Turcia. 'Aqrabah. Loct. în SV Siriei, la SV de Damasc. 'Aqrah. Loct. în N Irakului, la NE de Mosul. Aquae (Ad Aquas). (acve, ad acvas). v. Călan. Aquas Calientes. (acvas calientes). Loct. mineră (petrol) în NE Perului, la graniţa Braziliei. Aquaviva delle Fonti. (acuaviva dele fontii). Loct. în SE Italiei Pen.re, la S de Bari. 'Aquba. (acuba). Loct. în Irak, pe fluviul Eufrat, la VNV de Bagdad. Aquebogue. (acuebog). Loct. în E insulei Long (S.U.A.), la Golful Great Peconic, la NE de oraşul Riverhead. Aquidabán. (achidaban). Râu în E Paraguay-ului, afluent al fluviului Paraguay. Aquidauana. (achidauana). 1. Loct. în SV Braziliei, în Mato Grosso do Sul, pe un afluent al fluviului Parana. 2. Râu în Brazilia, afluent al râului Pantanal do Taquarí. Aquila. (acuila). 1. (L'Aquila). Oraş în Italia Centrală. 2. Loct. în SSE Elveţiei, la N de Biasca, în Alpi. Aquilas. (achilas). Loct. minieră (cupru) în SE Spaniei, la SV de Cartagena. Aquileia. (acuileia). Loct. în NV Italiei, lângă Triest, cu circa 3 400 loc. Aquiles. (achilis). Loct. în N Mexicului, la SV de Chihuahua. Aquiles Serdán. (achilis serdan). Loct. minieră (cupru) în N Mexicului, la N de Madera. Aquin. (acuen). Loct. în SV statului Haiti, la ENE de oraşul Les Cayes. Aquino. (acuino). Loct. în centrul Italiei, la SE de Roma. Aquio. (achio). Râu în E Columbiei, afluent al râului Guainfa. Aquiperta. (achiperta). Loct. în N Braziliei, pe râul Tapajós, la SV de Santarém. Aquirás. (achiras). Loct. în NE Braziliei, pe ţărmul Atlanticului, la SE de Fortaleza. Aquismón. (achismon). Loct. în E Mexicului, la S de oraşul Ciudad de Valles. Aquitaine. v. Aquitania. Aquitania (Aquitaine-achiten). (achitania). Provincie istorică în SV Franţei. Aqui Terme. (acuii terme). Oraş în Italia (Piemont); 22 000 loc. Ara. 1. Oraş în India, pe râul Son, la VSV de oraşul Patna. 2. Râu (177 km, 3 130 kmp) în E insulei Honshu (Japonia) ce traversează capitala Tokyo şi se varsă în golful Tokyo. 3. Râu în NE Spaniei, în Pirinei, afluent al râului Cinca. Ara׳ar. Oraş în NE Arabiei Saudite, aproape de graniţa cu Irakul. Āra Ārba. Loct. în S Etiopiei, la SE de oraşul Megalo. Arab. 1. Loct. în S Afganistanului, în S Pod. Registan. 2. (aireb). Loct. în S.U.A. (Alabama) la SSE de oraşul Huntsville. 'Arabābād. Loct. în Iran, la VNV de oraşul Bīrjand. 'Arab al Mulk. Loct. în V Siriei, pe ţărmul Mediteranei, la SE de Latakia. Araban. Loct. în SSE Turciei asiatice, la NE de oraşul Gaziantep. Arabelo. Loct. în SE Venezuelei, în Pod. Guyanei, la SV de loct. Guaina. Arabia. 1. Cea mai mare Pen. de pe Pământ, în SV Asiei, limitată la V de Marea Roşie, la NV de Golful Aqaba, Marea Moartă şi râul Iordan, la NE de Câmpia Mesopotamiei, la E de Golful Oman şi Golful Persic, iar la S de Golful Aden şi Marea Arabiei. Suprafaţa este de 2,73 milioane kmp, cu circa 32 milioane loc. 2. Marea Arabiei. Mare în bazinul Oceanului Indian, situată între Pen. Arabia şi India, cu suprafaţa 3,7 milioane kmp, adâncimea maximă 5 203 m. 3. Bazin Arab în Oceanul Indian, la SE de Marea Arabiei. 4. Deşertul Arabiei. Regiune deşertică în Egipt, între Nil şi Marea Roşie. Constituie zonă de podiş care spre Marea Roşie se ridică până la 2 187 m (vf. Sha'ib el Banat), iar spre sud trece în deşertul Nubiei. 5. Arabo-Indiană. Dorsală submarină în Oceanul Indian. Arabia Saudită (Regatul Arab Saudit). Stat în SV Peninsulei Arabia. Suprafaţa 2,24 milioane kmp şi circa 22 milioane loc. Capitala Riyadh. Arabopó. (aravopo). Loct. în SE Venezuelei, la graniţa cu Guyana. Arac. Râu în SSV Franţei, afluent al râului Garonne. Araç. (araci). Loct. în N Turciei, la SE de Cide, nu departe de ţărmul Mării Negre. Araça. (arase). Râu în N Braziliei, afluent al râului Demini. Aracaju. (aracaju). Oraş în Brazilia, centru administrativ al statului Sergipe, port la Atlantic. Populaţia numără circa 400 000 loc. Aracataca. (aracataca). Loct. în N Columbiei, la SE de Santa Maria. Aracati. (aracatii). Loct. în E Braziliei, la SE de Fortaleza. Aracatu. Loct. în E Braziliei, la NV de oraşul Vitória de Conquista. Araçatuba. (arasatuba). Oraş în Brazilia, pe afluentul Tiete al fluviului Parana, la V de Ribeirãd Preto. Aracena. (arasena). Loct. în SV Spaniei, la NV de Sevilla. Arachnaio. 1. Loct. în NE pen. Peloponez (Grecia), la baza nordică a munţilor cu acelaşi nume. 2. Lanţ montan situat în NE pen. Peloponez (Grecia). Arachova. Loct. în S Greciei continentale, la NNV de Antikyra. Arachtos (Arachthós). (aractos). Râu în V Greciei, la Golful Ambrakikós (Marea Ionică). Izvorăşte din Munţii Pindului. Aracruz. Loct. în ESE Braziliei, pe ţărmul Oceanului Atlantic, la NE de oraşul Vitória. Araçuaí. (arasuaii). 1. Loct. în Brazilia, pe râul omonim, la ESE de oraşul Monte Claros. 2. Râu în Brazilia, afluent al râului Jequitinhonha. ׳Arad. Loct. în E Israelului, la V de Marea Moartă. Arad. 1. Câmpia Aradului. Zonă înaltă a Câmpiei de Vest, situată la N de Arad, între Mureş şi Crişul Alb. Altitudinea maximă este de 124 m. 2. Municipiu în extremitatea de V a ţării, în Câmpia de Vest, pe Mureş, reşedinţa jud. Arad. Aproape 200 000 loc. Comunele sale suburbane componente sunt: Fântânele (cu satele: Fântânele, Aluniş, Frumuşeni, Tisa Nouă); Livada (cu satele: Livada, Sânleani); Şofronea (cu satele: Şofronea, Sânpaul); Vladimirescu (cu satele: Vladimirescu, Cicir, Horia, Mândruloc). 3. Judeţ în extremitatea vestică a României, la graniţa cu Ungaria, în bazinele râurilor Mureş şi Crişul Alb. Suprafaţa 7 652 kmp (3,22% din suprafaţa ţării) şi peste 500 000 loc. Reşedinţa este municipiul Arad. Arada. Loct. în ENE Ciadului, la NNV de oraşul Abèchè. Arādān. Loct. în N Iranului, la SE de Teheran. Arade. (aragii). Râu în S Portugaliei, cu vărsare în Oc. Atlantic la loct. Portimão. Aradippou. Loct. în SSE insulei Cipru, la NV de oraşul Larnaka. Ara-Djargalant. (ara dgiargalant). Loct. în E Mongoliei, la S de oraşul Cioibalsan. Aradványpuszta. (orodvani pusto). Loct. în NE Ungariei (Hajdú-Bihar), la NE de Debrecen şi la SV de Nyiradony. Arafali. (arafalii). Loct. în E statului Eritreea, pe ţărmul Mării Roşii, la SE de Massawa. Arafura, Marea. Mare în bazinul Oceanului Indian, între Australia şi ins. Noua Guinee. Are circa 1 milion kmp, adâncimea maximă 3 680 m. Se mai numeşte Alifuru. Aragarças. (aragarses). Loct. în Brazilia, la SSE de oraşul Barra do Garças. Aragats Lerr (Aragaţ). (aragaţ ler). Vârf (4 090 m) şi munte în Armenia, la NV de Erevan, în Caucazul Mic. Aragatsotn. Reg. adm. în Armenia, cu centrul la Ashtarak. Aragaţ. v. Aragats Lerr. Aragarças. (aragarsas). Loct. în V Braziliei, pe râul Araguaia, la SV de Brasilia. Aragón. 1. Regiune în N Spaniei, drenată de Ebru. Suprafaţa ajunge la 47,7 mii kmp şi peste 1,2 milioane loc. Oraşul principal este Zaragoza. 2. Câmpia Aragonului, situată în provincia Aragon. 3. Râu (191 km) în N Spaniei, afluent al fluviului Ebro. Aragona. Loct. în SSV Siciliei, pe râul Platani, la N de Agrigento. Aragoncillo. (aragonsii io). Loct. în Spania, în NNE, la SE de loct. Mazarete. Aragua. Stat în N Venezuelei, având suprafaţa de 7 000 kmp şi circa 1,3 milioane loc. Centrul administrativ este Maracay. Araguacema. (araguasema). Loct. în partea centrală a Braziliei, pe râul Araguaia (afluent al lui Tocantins). Aragua de Barcelona. (aragua de barselona). Loct. în NE Venezuelei, la SV de Barcelona. Aragua de Maturín. (aragua de maturiin). Loct. în NE Venezuelei, la NV de oraşul Maturín. Araguaia. Parc Naţional în Brazilia, la N de Brasilia. Araguaia, Rio. (araguaia riu). Râu în Brazilia, afluent stâng al râului Tocantins. Lungimea este de 2 630 km. Izvorăşte din Serra do Galapó (Podişul Braziliei) şi trece prin regiunea Mato Grosso. Araguaiana. Loct. în V Braziliei, pe râul Araguaia, la V de Brasilia. Araguaina (Araguaína). Oraş în Brazilia, în N Munţilor Estrondo, între râurile Araguaia şi Tocantins. Araguaína. v. Araguaina. Araguainha. (araguaine). Loct. în Brazilia, pe râul Araguaia, la SE de oraşul Rondonópolis. Araguana. Loct. în Brazilia, la NV de oraşul Araguaína şi la SE de oraşul Marabá. Araguari. (araguarii). 1. Râu în NE Braziliei, cu vărsare în Atlantic, la N de estuarul Amazonului. Are 386,2 km lungime. 2. Râu în Brazilia, afluent al fluviului Parana. Trece prin Araguari. 3. Oraş în Brazilia, pe râul omonim, la SSV de Brasilia şi la NE de Uberlândia. Araguatins. Loct. în N Braziliei, pe râul Araguaia, amonte de confluenţa cu râul Tocantins. Aragvi. (aragvii). Râu în Georgia, afluent al râului Kura. Arai. Oraş în V insulei Honshu (Japonia), la N de Nagan. Araí. (araii). Loct. în Brazilia, la NNE de Brasilia. Araijakusi. (araigiacusii). Cartier al oraşului Tokyo (Japonia). Araioses. (araiosis). Loct. în NE Braziliei, pe ţărmul Atlanticului, la NV de Parnaiba. Arajosos. (arajoziz). Oraş în NNE Braziliei, la NV de oraşul Parnaíba. Arajärvi. (araiervii). Lac în NE Finlandei, la E de loct. Tanhua. Arak. 1. Oraş în partea central-vestică a Iranului, în Podişul Iranian, cu aproximativ 270 000 loc. Vechiul nume: Sultanabad. 2. Loct. în partea central-sudică a Algeriei, în deşert. Arakaka. Loct. situată în NNV Guyanei, aproape de graniţa cu Venezuela. Arakan (Rakhine). Stat în V Uniunii Myanmar, pe coasta de NE a Golfului Bengal. Suprafaţa măsoară 36,8 mii kmp şi are peste 2,1 milioane loc. Centrul administrativ este Sittwe. 2. Munţi în V Myanmarului cu altitudinea de 3 054 m. Arakan Yoma. Lanţ montan în V Myanmar-ului, la N de capitala Rangoon. Arakawa. (aracaua). Cartier al capitalei Japoniei, Tokyo. Arakkonam. Oraş în ESE Indiei, la V de oraşul Chennai (Madras). Arakli. (araclii). Loct. în NE Turciei asiatice, pe ţărmul Mării Negre, la ESE de oraşul Trabzon. Araks (Aras). Râu în V Mării Caspice, afluent de dreapta al râului Kura. Are 1 072 km şi 102 000 kmp. Izvorăşte din masivul Bingöl (Turcia), formând pe 605 km graniţa dintre Armenia, Azerbaidjan, Turcia şi Iran. Araku. Loct. în India, la NV de oraşul Vishakhapatnam. Aral. 1. Loct. în NV Chinei, pe râul Tarim He, la SE de oraşul Aksu. 2. Lac sărat în Asia central-vestică, cu suprafaţa de 51,1 mii kmp. Adâncimea maximă 61 m. Primeşte apele fluviilor Amu-Daria şi Sâr-Daria. Se mai numeşte Marea Aral. Aralsk. Loct. în Kazahstan, la NE de lacul Aral. Aralsol (Aralsor). Lac în NV Kazahstanului, la N de Marea Caspică. Aralsulfat (Aralsul׳fat). Loct. în Kazahstan, la NE de lacul Aral. Aralsul׳fat. v. Aralsulfat. Aramac. (eremac). Loct. în ENE Australiei (Queensland), la SE de Winton. Aramac Creek. (eremac cric). Râu în Australia, afluent al râului Thomson. Trece prin Aramac. Aramah. Pod. în partea central-estică a Arabiei Saudite. A Ramallosa. (a ramaiosa). Loct. în NV Spaniei, la SSE de oraşul Santiago de Compostela. Arambag. Loct. în NE Indiei, la NV de Calcutta. Aramberri. (aramberii). Loct. în NE Mexicului, la NV de Ciudad Victoria. Arame. (aramii). Loct. în NNE Braziliei, pe râul Zitiua, la SV de oraşul Lago da Pedra. Aramecina. (aramesina). Loct. în Honduras, la SV de Tegucigalpa, la graniţa cu Salvador. Aramită, Cordiliera. Lanţ montan (2 500 m) între statele Laos şi Vietnam. Aramits. (aramii). Loct. în SV Franţei, la SV de oraşul Pau. Aramon. (aramo). Loct. în S Franţei, pe Rhône, la SV de oraşul Avignon. Aran. (erăn). 1. Râu în India, afluent al râului Penganga. 2. Insule (46,6 kmp) în Atlantic, la V de Irlanda, de care şi aparţin. 3. Ins. (18,1 kmp) în V Irlandei, în Golful Galway, la Oceanul Atlantic. Äran. (aran). Râu în Suedia, afluent al râului Västerdalälven. Aranca. Râu, afluent stâng al Tisei, ce se desprinde din Mureş. Atinge 104 km pe teritoriul României. Izvorăşte din Câmpia Aradului, trece prin Sânnicolau Mare şi se varsă în Tisa, pe teritoriul Serbiei, la Pade. Arancibia. (aransibia). Loct. situată în NV Argentinei, la N de oraşul San Juan. Aranda. Râu în NE Spaniei, afluent al râului Jalón. Aranda de Duero. Loct. în Spania, pe Duero, în Castilia Veche. Arandas. Loct. în Mexic, la ENE de Guadalajara şi la V de Irapuato. Arandelovac. (arandelovaţ). Loct. în Serbia, la SV de Belgrad. Arandis. Loct. în V Namibiei, la NE de oraşul Walvis Bay. Arang. Loct. în India, la SE de Raipur. Arani. (aranii). Loct. în centrul Boliviei, la SE de oraşul Cochabamba. Aranitasi. (aranitasii). Loct. în SV Albaniei, la NE de oraşul Vlora. Aranjuez. (aranhues). Oraş în Spania, la SE de Madrid. Aran Mawddwy. (erăn maudii). Vârf (905 m) în NV Ţării Galilor (Wales), în Munţii Cambrieni. Arano. Loct. în Argentina, la SE de oraşul Santa Rosa. Aranos. Loct. în E Namibiei, pe uedul Nossob, la NE de oraşul Mariental. Aransas Pass. (erensăs pes). Loct. în S.U.A. (Texas), pe ţărmul Golfului Mexic, la NE de Corpus Christi. Arantangi. Loct. în SE Indiei, la NE de Madurai. Arantes. (aranţis). Râu în Brazilia, afluent al râului Paranaíba. Aranuka. Ins. coraligenă în arhipelagul Gilbert (Oceanul Atlantic). Arany-hegy. (arani hegi). Vârf (177 m) situat la V de Budapesta (Ungaria). Aranyhegyi-patak. (aranhegii potoc). Râu la NV de Budapesta (Ungaria), cu vărsare în Dunăre, la N de oraş. Directory: wp-content -> uploads -> 2012 2012 -> The Case Against the nypd’s Quota-Driven ‘Broken Windows’ Policing What Is It? 2012 -> Aa and na members Dying from Tobacco 2012 -> [Baby Crying] 01: 04 [Ching 2012 -> Unit Name / Nom de l’unité uic / ciu dates 2012 -> What We Owe Jehovah’s Witnesses 2012 -> Oceans Challenge Badge 2012 -> Canadian cycling olympians 2012 -> Greg landry, june olkowski and tom lysiak 2012 -> William goldman 2012 -> Does translocation and restocking confer any benefit to the European eel population? A review Download 1.54 Mb. Share with your friends: